FILOSOFIA NUANTELOR - PETRE TUTEA

PREFAŢĂ
Locul naşterii lui Petre Țuțea este comuna Boteni, aşezată pe o parte şi alta a pârâului Argeşel, în ţinutul Muscelului, astăzi județul Argeş, la 14 km. sud de Câmpulung - vechea capitală a Țării Româneşti.
Părinții lui s-au numit Petre Bădescu (1859-1925) şi Ana Simon Oprea Țuțea (1885-1960). Tatăl a fost preot de mir şi, la rându-i, fiu şi nepot de preoți greco-ortodocşi, cu ascendenţă țărănească, de origine română. Absolvise seminarul de la Curtea-de-Argeş, fiind cu o puternică personalitate, portretizat de I. Ionescu-Boteni (vol. Din satul nostru, Buc., 1908), şi având o viaţă trecută printr-o degringoladă dramatică. Murindu-i soția, rămase cu o fiică minoră, ulterior, căsătorită cu un ţăran din Nămăieşti-Muscel. Preotului îi era interzis prin canon să se mai căsătorească. Mai târziu, când şi-a pierdut un piciar într-un accident stupid (1910), este pensionat fortuit din cauza altui canon la fel de draconic. De aceea, s-a însoţit fără cununie cu Ana Ţuţea, fiică de ţărani săraci localnici, analfabetă, căreia i-a trecut toată averea mobilă şi imobilă (1906). Primul lor copil a fost Petre (n. 6 octombrie 1902), care va avea şapte surori şi frați, doi decedând la vârsta copilăriei, iar doi fraţi şi o soră mai trăiesc şi astăzi. Numai unul va fi bacalaureat de liceu, licenţiat în drept, decorat cu „Steaua României". Ceilalţi au rămas la nivelul absolvirii şcolii primare.
Nepoții de fraţi şi șurori au, în majoritatea lor, studii superioare (medici, ingineri).
Şcolaritatea lui Petre Țuțea se desfăşoară, în satul natal (şcoala primară), la Câmpulung (gimnaziul) şi Cluj (liceul, 1923; licenţă în drept, 1927; doctorat în drept administrativ, 1929). Dovedeşte calităţi deosebite în toţi anii de studii, bucurându-se şi de profesori de excepție.
Este notar (la Pui, în județul Hunedoara), redactor la diverse publicații clujene național-țărăniste, după care se stabileşte în Bucureşti, colaborând la revista Stânga (1932-1933).