Cărți de Ion Vlasiu
ION VLASIU
Ion Vlasiu (n. 6 mai 1908, Lechința, județul Mureș – d. 18 decembrie 1997, București) a fost un sculptor, pictor și scriitor român.
După școala de arte și meserii unde a mers la măsari în loc de lăcătuși-mecanci cum ar fi vrut tutorele său, de la Târgu-Mureș și-a continuat studiile la Academia de Arte Frumoase din Cluj (1928 – 1930) la clasa profesorului Romulus Ladea, pe care nu a absolvit-o, neavând bani să-și plătească taxele de studii. La 24 de ani avea deja prima expoziție personală un succes real cultural și material, de sculptură la Târgu Mureș după o vară de clinciuri cu Moșu și purtând încălțările Bunei cărora le-a rupt tocurile cu cleștele, ducându-și Operele cu o căruță de ocazie din sat, care, ca și cele care au urmat, s-a bucurat de caracterizări pozitive în presa scrisă și achiziții din partea notabilităților mureșene.
Orfan de mic, lechințean, ținut de Moșu și Buna din Ogra, a restaurant ca asistent biserica orrtodoxă de lângĂ cetatea Devei în capitolele în care o menționează pe fiica preotului ortodox al acelei biserici pe care o numește Ochi-Verzi și a fost un timp și profesor de desen la Facultattea de pictură din Parcul Mare Cluj, după care a pierdut postul și a stat lângă bazinul din marginea parcului, ca vagabond artistic, cu o bucată de plastelină în mână, pe care o lucra în fiecare zi, după cum narează în cartea autobiografică semnată cu data Paris, 1938 - „Am plecat din sat”.
A fost profesor la Academia de arte frumoase din Timișoara (1938).
A lucrat ca redactor șef al revistei Arta (1966 – 1969).
Casa memorială a sculptorului Ioan Vlasiu se află în localitatea Bistra Mureșului.
