Cărți de Carol Ardeleanu
CAROL ARDELEANU
Carol Ardeleanu (16 martie 1883–23 noiembrie 1949) a fost un prozator român.
Născut la București, a avut o educație formală limitată, pe care a încheiat-o în primii ani de liceu. Prima sa lucrare publicată a apărut în 1907 în Viața literară și artistică, urmată de prima carte, volumul de schițe și povestiri Rusia revoluționară, din 1918. Volumele sale de nuvele (Pe străzile Iaşului, 1920; Rochia albă, 1921; În regatul nopții, 1923), ca și romanele sale (Diplomatul, tăbăcarul și actrița, 1926; Am ucis pe Dumnezeu, 1929; Casa cu fete, 1931; Viermii pământului, 1933; Pescarii, 1934; Viață de câine, 1937) rămân interesante în principal prin valoarea lor documentară. Scrierile sale au apărut în Universul literar, Flacăra, Luceafărul, Cuvântul liber, Vremea și Sburătorul. I. Valerian observa că Ardeleanu era „cea mai autentică figură de boem”. În 1926 a primit premiul Societății Scriitorilor Români.
