ZANA ZORILOR. ILUSTRATRII DE SIRBU NICOLAE - IOAN SLAVICI

Name: ZANA ZORILOR. ILUSTRATRII DE SIRBU NICOLAE
SKU: 30204
Price: 58.99 RON
Availability: InStock
Author: IOAN SLAVICI

ISBN/COD:9770IPAGZA
Tip lectură: Copii/Tineret
Editura: ION CREANGA
An apariție: 1970
Limba: romana
Nr. Pagini: 42
Tip copertă: Cartonată (Hardcover)
Dimensiuni carte:20.0 x25.0 x1.0

Distribuie

58,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+58,99lei)

O poveste din care s-au ridicat, pe rând, generații de copii cuminți la culcare abia după ce au aflat cum se sfârșește.

Zâna Zorilor face parte din basmele culte ale lui Ioan Slavici, acele povești în care autorul preia zestrea fantasticului popular și o așază într-o proză limpede, cu tâlc, fără ornamente inutile. Regăsim aici lupta dintre bine și rău, vrăjile, încercările prin care trece eroul și acea morală discretă, niciodată apăsătoare, specifică marilor povestitori ardeleni.

Ediția de față, apărută la Editura Ion Creangă în 1970, are 42 de pagini și beneficiază de ilustrațiile lui Sirbu Nicolae, gândite special pentru cititorii tineri cărora le era adresată colecția. Coperta cartonată și formatul îngrijit arată grija tipică a editurilor pentru copii din acea vreme, când o carte trebuia să reziste multor recitiri.

E un exemplar de anticariat, cu semnele firești ale vârstei, dar cu textul intact și farmecul basmului neștirbit de trecerea anilor.

Reper de lectură

Se potrivește celor care vor să le citească un basm autentic copiilor, dar și colecționarilor de cărți vechi ilustrate din colecția Ion Creangă, greu de găsit astăzi în stare bună.

IOAN SLAVICI

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, Imperiul Austriac – d. 17 august 1925, Panciu, Județul Putna, România) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu „un instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.
Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter.”
Dintre promotorii antisemitismului din România, Slavici a fost cea mai reprezentativă figură din Transilvania.