VORONET. EDITIA A II-A - PETRU COMARNESCU

Mănăstirea Voroneţ este unul din cele mai de seamă monumente feudale din nordul Moldovei. Îmbinînd într-un chip fericit realizări artistice din timpul domniilor lui Ștefan cel Mare (1457-1504) şi Petru Rareş (1527-1538 şi 1541-1546), oglindind înflorirea culturală a Moldovei pe o durată de aproape şase decenii, acest monument oferă aspecte dintre cele mai semnificative din evoluţia stilului moldovenesc în arhitectură şi în pictură.
Aşezat pe un dimb mai înalt, străjuit în depărtare de brădetul întunecat al munţilor, Voroneţul se profilează într-un cadru de curţi ţărăneşti aflate pe dimburi mai joase şi străbătut de pîraie încete. În preajma lui curg apele mici ale Voroneţului şi ale Magherniţei, iar cerul azuriu îi proiectează forma armonioasă, îmbăindu-i într-o lumină dulce imaginile de pe pereţi.
Situat la cinci km sud de oraşul Gura Humorului, stație de cale ferată pe linia Bucureşti-Suceava-Vatra Dornei, Voroneţul atrage în fiecare an mii de vizitatori, veniţi să admire armonioasa îmbinare a construcţiei cu picturile ei murale, într-un tot ce, dincolo de condiţiile şi scopurile pentru care a fost creat, exprimă mărturia strălucită a forţei creatoare manifestată de poporul român în acea îndepărtată epocă.
Ceea ce se vede astăzi la Voroneţ reprezintă ctitoria lui Ștefan cel Mare, mărită şi completată în anii următori morţii lui Petru Rareş.
Pronaosul şi naosul, cu absidele lui, au fost construite de către meşterii lui Ştefan, iar zugrăveala de pe pereţii interiori ai naosului şi altarului datează tot de pe vremea marelui voievod.
După cum arată pisania, mănăstirea a fost ridicată în decurs de cîteva luni, de la 26 mai la 14 septembrie 1488. Pe locul acesta îşi avusese mai înainte chilia şi schitul de lemn sihastrul Daniil. Aşa cum povesteşte cronicarul Ion Neculce, sihastrul îl îmbărbătase pe domnitor într-o clipă de grea cumpănă a războaielor purtate împotriva turcilor. Ciştigînd bătălia şi gonind pe cotropitori, Ştefan cel Mare a ridicat acest lăcaş aşezat la poalele munţilor.