VIATA MEA SI PSIHANALIZA - SIGMUND FREUD

Name: VIATA MEA SI PSIHANALIZA
SKU: 180903
Price: 34.99 RON
Availability: InStock
Author: SIGMUND FREUD
ISBN: 9789731118581

ISBN/COD:978-973-111-858-1
Tip lectură: Memorii/Jurnal
Editura: HERALD
An apariție: 2021
Colecția: AUTOBIOGRAFIA
Limba: romana
Nr. Pagini: 204
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x1.0

Distribuie

34,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (34,99lei)

Ce înseamnă?

Exemplar complet și îngrijit, cu uzura firească a unei cărți citite cu grijă.

Ghid complet de evaluare

Rareori un om de știință vorbește despre sine cu atâta luciditate rece, fără vanitate și fără scuze.

Scrisă la bătrânețe, această autobiografie nu e o simplă înșiruire de date biografice, ci un bilanț intelectual: Freud povestește cum s-a format de la anatomistul tânăr fascinat de sistemul nervos până la gânditorul care avea să răstoarne felul în care înțelegem mintea umană. Trece prin anii de studiu cu Charcot la Paris, prin colaborarea cu Breuer de la Viena și prin drumul, aparent lent, dar decisiv, care l-a dus de la tratarea nevrozelor la teoria inconștientului.

Ce impresionează la acest text e tocmai lipsa de emfază - Freud explică metoda psihanalitică, ideea de sexualitate infantilă și interpretarea viselor cu răbdarea cuiva care vrea să fie înțeles, nu admirat. Ediția Herald, 2021, apărută în colecția Autobiografia, readuce în limba română un text scurt ca întindere, dar dens ca substanță, esențial pentru oricine vrea să înțeleagă psihanaliza direct de la sursă, nu din comentarii ulterioare.

Exemplarul din anticariat e în stare bună, potrivit atât pentru o primă lectură, cât și pentru cei care vor să revină la textele fondatoare ale psihologiei moderne.

Reper de lectură

Se potrivește cititorului curios să afle cum gândea Freud despre propria operă, dar și studenților la psihologie sau filosofie care caută un punct de plecare autentic, nu o parafrazare.

Sigmund Freud s-a născut în 1856, în Moravia. Căminul său, de la patru până la optzeci şi doi de ani, a fost Viena: în 1938, invazia nazistă a Austriei l-a forţat să caute refugiu în Londra, unde a şi murit la un an după aceea. Își începe cariera științifică cercetând vreme de câțiva ani anatomia şi fiziologia sistemului nervos. În apropierea vârstei de treizeci de ani, după o perioadă de studiu sub îndrumarea lui Charcot, la Paris, interesele sale încep să se îndrepte către psihologie, iar după alți zece ani de activitate clinică la Viena (în colaborare cu Breuer), Freud avea să dea contur celei mai importante contribuții din viața sa: psihanaliza. Aceasta a fost inițial doar o metodă de tratare a pacienților nevrotici prin investigarea minții acestora, însă s-a dezvoltat în scurt timp, devenind un corp de cunoaştere despre funcționarea minții în general, sănătoasă sau nu. Freud a putut astfel să demonstreze dezvoltarea normală a instinctului sexual în copilărie şi, bazându-se în mare parte pe cercetarea viselor, a ajuns la descoperirea forţelor inconştiente care ne influențează gândurile și acţiunile cotidiene.

SIGMUND FREUD

Sigmund Freud (născut Sigismund Schlomo Freud, n. 6 mai 1856, Příbor⁠(d), Imperiul Austriac – d. 23 septembrie 1939, Londra, Anglia, Regatul Unit) a fost un medic neuropsihiatru austriac de etnie evreiască, fondator al școlii psihologice de psihanaliză. Principalele teorii ale acestei școli sunt fondate pe următoarele ipoteze:

Dezvoltarea umană este înțeleasă prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual.
Aparatul psihic refulează dorințe, în special cele cu conținut sexual și agresiv, acestea fiind conservate în sisteme de idei inconștiente.
Conflictele inconștiente legate de dorințele refulate au tendința de a se manifesta în vise, acte ratate și simptome.
Conflictele inconștiente și sexualitatea reprimată sunt sursa nevrozelor.
Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea în conștient a dorințelor inconștiente și refulate.
Freud este considerat a fi părintele psihanalizei iar lucrările sale introduc noțiuni precum inconștient, mecanisme de apărare, acte ratate și simbolistica viselor. Cu toate acestea psihologii freudieni moderni, în era existențialistă, începând de la sfârșitul secolului 20 refuză să interpreteze după psihologia simbolistă, rugând pacientul să-și numească și să-și delimiteze propriile simboluri, într-un amestec de psihanaliză freudiană și logopedie frankliană.
Din punct de vedere terapeutic (adică medical), psihanaliza este pseudoștiință. Deși psihanaliza este încă studiată în cadrul științelor umaniste, un studiu din 2008 publicat în The Journal of the American Psychoanalytic Association a constatat că facultățile de psihologie și manualele o tratează ca fiind „lipsită de sevă și moartă”. În mod similar, Alan Stone a remarcat: „Pe măsură ce psihologia academică devine mai «științifică», iar psihiatria mai biologică, psihanaliza este dată la o parte”.