VA IMPLOR, DOMNULE MARESAL! - ANA BARBULESCU, MARIUS CAZAN

ISBN/COD:978-606-94526-5-3
Domeniu: Istorie contemporană (sec. XX-XXI)
Tip lectură: Documente/Surse istorice
Editura: POLIROM
An apariție: 2021
Limba: romana
Nr. Pagini: 281
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:17.0 x24.0 x2.0
Mentiuni:PETITII SI DOCUMENTE CU SI DESPRE EVREII DEPORTATI IN TRANSNISTRIA (1941-1944)

Distribuie

39,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (39,99lei)

Ce înseamnă?

Exemplar complet și îngrijit, cu uzura firească a unei cărți citite cu grijă.

Ghid complet de evaluare

O petiție e ultima armă a celui care nu mai are nimic altceva - și această carte adună sute de asemenea strigăte, scrise cu cerneala fricii și a speranței deodată.

Ana Bărbulescu și Marius Cazan au strâns și au adnotat un corpus impresionant de cereri adresate autorităților române de către evrei deportați sau amenințați cu deportarea în Transnistria, în anii regimului antonescian. Sunt texte scrise de oameni obișnuiți - meseriași, funcționari, mame, soldați evrei din primul război mondial - care își invocă serviciile aduse statului, decorațiile, rănile de război sau pur și simplu dreptul de a trăi, în speranța că vor înmuia o birocrație care de cele mai multe ori a rămas surdă.

Volumul, apărut la Polirom în 2021, nu e doar o antologie de documente, ci și o reconstituire a mecanismului prin care statul român a gestionat - sau, mai exact, a tergiversat și a refuzat - aceste rugăminți. Prefețele semnate de Roland Clark (Universitatea din Liverpool) și Alexandru Florian (Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”) plasează materialul într-un cadru istoriografic solid, util atât cercetătorului, cât și cititorului care vrea să înțeleagă, din interior, cum a funcționat aparatul administrativ al Holocaustului românesc.

Exemplarul aflat în anticariat este în format necartonat, cu 281 de pagini, o ediție încă ușor de găsit, dar cu o valoare documentară care nu se demodează.

Reper de lectură

Se potrivește celor interesați de istoria Holocaustului din România văzută prin sursele primare, nu prin sinteze abstracte, dar și cititorilor care vor să înțeleagă cum sună, concret, vocea unui om aflat la mila unei birocrații indiferente.

„Ce ai putea să-i spui celui care te-a deportat pe tine sau pe cei dragi ţie într-un lagăr al morţii? Aceste petiţii zdrobitoare, sfâşietoare ilustrează varietatea felurilor în care evreii români i-au implorat pe oficialii statului să-i salveze de Holocaust. Petiţionarii demonstrează că au înţeles valorile promovate de stat şi le folosesc ca argumente pentru eliberare. Aproape de fiecare dată, oficialii statului au răspuns cu obstinație birocratică, amânând soluţionarea petiţiilor, impunând cereri imposibile sau refuzând pur şi simplu să dea curs unor rugăminţi aparent destul de rezonabile. Această colecţie extinsă de documente oferă informaţii rare despre natura Holocaustului din România atât pentru specialişti, cât şi pentru cititorii interesați."
Roland Clark, Universitatea din Liverpool ,,Din perspectiva geopoliticii europene sau pentru politica internă a României, până în august 1941 Transnistria era o regiune necunoscută. În urma acordului semnat între Germania şi România, după începerea invaziei în URSS, România a primit spre administrare teritoriul cuprins între Nistru şi Bug. Acest spaţiu ucrainean devenea Guvernământul Transnistriei, cu capitala la Odessa. Astăzi, la 80 de ani de la declanşarea războiului spre Est, Transnistria a rămas în istoriografie ca terenul morţii pentru evreii din România, incluzând aici şi Basarabia şi Bucovina de Nord."
Alexandru Florian, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”