TRAFIC, CUM SOFAM SI CE SPUNE ASTA DESPRE NOI - TOM VANDERBILT

Introducere De ce am început să schimb târziu banda de circulație (şi de ce ar trebui să faci şi tu la fel)
De ce ni se pare întotdeauna că pe cealaltă bandă se merge mai repede?
Este o întrebare pe care, fără îndoială, ți-ai pus-o în timp ce te târai cu viteza melcului pe vreo șosea aglomerată, uitându-te cu frustrare cum înaintează maşinile de lângă tine. Bați darabana în volan. Schimbi postul de radio. Îți iei ca punct de reper o maşină, tocmai ca să vezi cât de mult poți să rămâi în urmă. Încerci să-ţi dai seama care e funcția butonului ciudat de lângă aparatul de degivrare a lunetei.
Ajunsesem să cred că e normal să se întâmple aşa pe autostradă. Uneori, soarta mă aduce pe banda rapidă, alteori mă lasă să sufăr pe cea lentă.
Aşa se întâmpla până nu demult, când am trăit o experiență care m-a făcut să-mi schimb stilul pasiv de a sofa şi mi-a zdruncinat concepţiile după care mă ghidam în trafic.
Am făcut o schimbare majoră în viața mea. Am început să schimb cât mai târziu banda de circulație.
Se întâmplă să fii pe autostradă, când un semn de circulație te anunţă că banda stângă, cea pe care conduci, se termină peste doi kilometri şi că trebuie să treci pe cea din dreapta.
Vezi că ai loc pe dreapta și te muți rapid. Răsufli uşurat, bucuros că te-ai instalat în siguranță pe banda care nu se va termina. Apoi, pe măsură ce banda devine din ce în ce mai aglomerată, observi cu indignare că maşinile de pe banda pe care ai părăsit-o continuă să meargă cu viteză, până ce ies din câmpul vizual. Fierbi la foc mic şi te gândeşti cum ar fi să te întorci la loc pe banda rapidă din stânga - numai că n-ai pe unde să te strecori. Îți accepți nervos soarta.
Într-o zi, nu demult, am avut o revelație pe o şosea din New Jersey.
Mergeam lejer prin peisajul pitoresc oferit de rezervoarele de petrol şi centralele chimice din nordul oraşului, când deodată, în apropiere de Pulaski Skyway, văd că răsare un indicator: DRUMUL SE ÎNGUSTEAZĂ PESTE DOI KILOMETRI. TRECEȚI PE DREAPTA.
Cuprins de un impuls pripit, nu am luat în considerare stimulul instinctual transmis de creier, care-mi spunea să trec pe banda dreaptă, deja aglomerată. Fă cum îți spune indicatorul, te sfătuieşte de obicei vocea. În 9 schimb, am dat ascultare unei alte voci, mult mai insistente: Nu fi fraier.
Poți să te descurci şi altfel. Am apăsat pedala de accelerație, indiferent la privirile ostile ale altor şoferi...