Cartea "TEORIA CODURILOR" scrisa de ION CREANGA, DAN SIMOVICI

ISBN/COD:5430182IPCRATE
Domeniu: Matematici aplicate/Informatică
Tip lectură: Lucrare de specialitate/monografie
Editura: DIDACTICA SI PEDAGOGICA
An apariție: 1975
Limba: romana
Nr. Pagini: 250
Tip copertă: Cartonată (Hardcover)
Dimensiuni carte:14.0 x20.0 x2.0

Distribuie

24,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Acceptabila (+24,99lei)

Numele autorului sună cunoscut, dar aici vorbim de altă poveste - una scrisă în limbajul riguros al matematicii, nu al Humuleștiului.

Teoria codurilor este un domeniu născut din nevoia practică de a transmite informație fără erori, iar Ion Creangă și Dan Simovici au construit o expunere sistematică, potrivită pentru studenți și cercetători care voiau, în anii '70, un text în limba română pe această temă încă relativ nouă la noi. Cartea a apărut la Editura Didactică și Pedagogică în 1975, într-o ediție cartonată de 250 de pagini, gândită pentru sala de curs și pentru biroul de studiu, nu pentru raftul de proză.

Exemplarul păstrează stilul sobru, tehnic, al manualelor universitare de matematică din perioada respectivă: definiții, teoreme, demonstrații, fără digresiuni. Pentru cine lucrează cu coduri corectoare de erori, algebră aplicată sau informatică teoretică, e o piesă de arhivă utilă, greu de găsit azi în format nou.

Reper de lectură

Se potrivește celor care studiază sau predau teoria codurilor și codurile corectoare de erori, dar și colecționarilor de manuale tehnice românești din perioada comunistă, interesați de felul în care se preda informatica matematică la noi acum cinci decenii.

ION CREANGA

Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, Moldova – d. 31 decembrie 1889, Iași, România) a fost un scriitor, dascăl și diacon român. Figură principală a literaturii române din secolul al XIX-lea, este cunoscut pentru autobiografia Amintiri din copilărie, precum și pentru nuvelele și povestirile sale. Principala contribuție a lui Creangă la literatura fantastică și pentru copii include narațiuni structurate în jurul unor protagoniști eponimi (Ivan Turbincă, Dănilă Prepeleac, Stan Pățitul), precum și basme ce pictează tabloul valorilor autohtone (Povestea porcului, Capra cu trei iezi, Soacra cu trei nurori, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului). Considerate pe scară largă drept capodopere ale limbii și umorului românesc, scrierile sale ocupă o poziție de mijloc între o culegere din surse folclorice și o contribuție originală la un realism literar de inspirație rurală.
Alături de I.L.Caragiale, Ioan Slavici și Mihai Eminescu, Ion Creangă este considerat unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române.
Un preot ortodox român caterisit, cu un stil de viață neconvențional, Creangă a avut un impact timpuriu ca educator inovator și autor de manuale, în timp ce urma o scurtă carieră în politica naționalistă cu Fracțiunea Liberă și Independentă. Debutul său literar a venit târziu în viață, urmând îndeaproape începutul prieteniei sale strânse cu poetul național român Mihai Eminescu și afilierea lor comună cu influenta societate literară conservatoare Junimea. Deși văzut cu rezervă de mulți dintre colegii săi de acolo și apreciat în primul rând pentru înregistrările sale de tradiție orală, Creangă a contribuit la propagarea ghidurilor culturale ale grupului într-o formă accesibilă.
Lui Ion Creangă i s-au acordat postum mai multe onoruri și este comemorat de o serie de instituții atât din România, cât și din Moldova vecină. Printre acestea se numără clădirea Bojdeuca din Iași, care, în 1918, a fost deschisă ca prima casă memorială din România. Între descendenții săi direcți se numără Horia Creangă, unul dintre arhitecții români de frunte din perioada interbelică.