TEATRU. SASE PERSONAJE IN CAUTAREA UNUI AUTOR. ASTA SEARA SE IMPROVIZEAZA, ETC. - LUIGI PIRANDELLO

ELEMENTE ALE POETICII TEATRALE PIRANDELLIENE - - - Faptul că nici pînă azi nu s-a rostit un cuvînt cuprinzător, larg definitoriu nu definitiv, ceea ce ar fi cu neputinţă în istoria literară asupra operei dramatice a lui Pirandello derivă atît din parțialitatea, din caracterul aproape dinadins limitat al criteriilor şi metodelor de cercetare, cît şi din aparenta imposibilitate de a găsi o,,cheie"
unică, de a fixa un unghi de observație general, care să aducă dintr-o dată sub ochiul criticului imaginea complexă, panoramică a acestei opere, aşa cum anumite lentile şi procedee fotografice moderne reuşesc să surprindă, rotund, ansamblul unui întreg cadru, cu elemente de prim plan, dar și cu detalii mai ascunse. Plecînd de la o declarație ușor ambiguă a dramaturgului, o serie de cercetători începînd cu Adriano Tilgher-l-a definit filozof, „poet al problemei centrale", dialectician al antitezei viață-formă. „Mă număr printre acei scriitori spusese Pirandello care nu se mulțumesc cu gustul de a povesti o întîmplare sau de a descrie un personaj, ci, pe lîngă acest gust, simt şi o nevoie spirituală mai profundă, datorită căreia nu admit figuri, întîmplări, peisaje care să nu se îmbine, ca să zic așa, cu un anumit sens al vieţii şi care să nu dobîndească totodată o valoare universală. Sînt scriitori de natură mai curînd filozofică. Am nenorocul de-a aparține acestora din urmă." Dar, vădit speriat de speculațiile făcute pe marginea acestor cuvinte (şi care aveau să ducă la răspîndirea, mereu confuză, a conceptului de „pirandellism", ca viziune filozofică aparte), Pirandello însuşi a căutat, în repetate rînduri, să pună lucrurile la punct; în ciorna pregătită pentru o discuţie publică despre teatrul său, nota: „Iată-mă aici, gata să răspund la întrebările pe care veți binevoi să mi le adresați... în legătură cu teatrul sau chiar şi în jurul a ceea ce, din păcate, unii obişnuiesc să numească gîndirea mea filozofică, deşi eu nu mi-am asumat nici o responsabilitate filozofică, înțelegînd întotdeauna să fac artă, după