SPLENDEURS ET MISERES DES COURTISANES - HONORE DE BALZAC

Name: SPLENDEURS ET MISERES DES COURTISANES
SKU: 82185
Price: 5.99 RON
Availability: InStock
Author: HONORE DE BALZAC

ISBN/COD:2BRPGB
Tip lectură: Literatură clasică
Editura: BAUDELAIRE
An apariție: 1964
Limba: franceza
Nr. Pagini: 596
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x19.0 x2.0

Distribuie

5,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+5,99lei)

Balzac la apogeul crudului său realism parizian.

Romanul reia destinul lui Lucien de Rubempré acolo unde Illusions perdues îl lăsase și îl readuce sub aripa lui Vautrin, personajul-fantomă care bântuie prin toată Comédie Humaine sub diverse măști. Aici Balzac coboară în culisele Parisului demi-mondain, printre curtezane, cămătari și polițiști, acolo unde ambiția, banul și pasiunea se încurcă până la deznodământ tragic. E unul dintre romanele în care cinismul balzacian atinge o formă aproape modernă.

Volumul de față, tipărit la Editura Baudelaire în 1964, păstrează textul integral în limba franceză originală, broșat, pe 596 de pagini - o ediție densă, gândită pentru cititul pe îndelete, nu pentru răsfoit.

Reper de lectură

Potrivit celor care citesc Balzac în franceză și vor să continue firul poveștii lui Lucien de Rubempré, dar și colecționarilor de ediții mai vechi din Comédie Humaine.

HONORE DE BALZAC

Honoré de Balzac (n. 20 mai 1799, Tours, Prima Republică Franceză – d. 18 august 1850, Paris, A Doua Republică Franceză) a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist și scriitor francez.
El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și al romanului fantastic.
Apreciat de critica literară, Gérard Gengembre, G. Vannier, cât și de filozofi sau eseiști ca Alain, Albert Béguin el a fost caracterizat drept un autor vizionar de către Albert Béguin .
În cultura română a avut doi admiratori de valoare, G.Călinescu, cel care milita pentru balzacianism în articolele sale teoretice, exemplificând tehnica acestuia în romanul Enigma Otiliei, și de Mircea Eliade, care, în tinerețe și-a dorit să scrie o monografie consacrată operei lui Balzac. Pornind de la motivul androginului, care constituie de fapt nucleul nuvelei de ample dimensiuni Séraphita, Mircea Eliade a dezvoltat teoria sa din eseul Mitul reintegrării.
Datorită complexității operei sale, Balzac a fost greu de încadrat, atât de critica literară din acea perioadă, cât și de cea de astăzi, ca aparținând unei categorii deja existente, aparte.
El a creat un adevărat monument, „Comedia umană” (în franceză Comédie humaine), ciclu în a cărui componență intră 95 de lucrări terminate (nuvele, romane și eseuri) și 48 de lucrări neterminate. Ideea continuității dintr-o lucrare în alta, a uniunii, a apărut pentru prima dată în 1830, odată cu gruparea romanelor Sarrasine, Gobseck, sub titlul Scènes de la vie privée.