SECRETELE PRINTESEI DE CADIGNAN - HONORE DE BALZAC

Name: SECRETELE PRINTESEI DE CADIGNAN
SKU: 180637
Price: 12.99 RON
Availability: InStock
Author: HONORE DE BALZAC
ISBN: 9789734665754

ISBN/COD:978-973-46-6575-4
Tip lectură: Literatură clasică
Editura: POLIROM
An apariție: 2017
Colecția: TOP 10+
Limba: romana
Nr. Pagini: 249
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:12.0 x18.0 x1.0

Distribuie

12,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Foarte buna (12,99lei)

Ce înseamnă?

Aproape perfectă, fără defecte vizibile - pare aproape necitită.

Ghid complet de evaluare

Balzac știa un lucru esențial despre femei și bărbați deopotrivă: că cea mai eficientă mască e cea purtată cu naturalețe.

Prințesa de Cadignan e una dintre acele figuri balzaciene care trăiesc din reputație și se reinventează din necesitate. Cu un trecut încărcat de aventuri și scandaluri pariziene, ea își propune să cucerească un bărbat cu totul diferit de admiratorii ei obișnuiți: scriitorul d'Arthez, un om serios, retras, neobișnuit cu jocurile de culise ale saloanelor. Ceea ce urmează e o partidă de seducție rafinată, în care armele nu sunt frumusețea sau tinerețea, ci inteligența, calculul și arta de a părea sincer tocmai atunci când minți cel mai frumos.

Scris cu ironia fină pe care Balzac o rezervă personajelor sale feminine puternice, romanul face parte din vasta frescă a Comediei umane și poate fi citit și separat, ca o mică bijuterie de observație psihologică. Ediția de față, apărută la Polirom, în colecția Top 10+, în 2017, e una compactă, potrivită pentru o lectură fără pauze lungi.

Exemplarul din anticariat are semnele firești ale vârstei, dar textul e integral și lizibil, gata pentru un nou cititor.

Reper de lectură

Potrivită pentru cei care vor un Balzac scurt, dar dens, și pentru orice cititor fascinat de jocurile subtile dintre aparență și adevăr în saloanele secolului al XIX-lea.

,,S-a îmbrăcat deosebit de îngrijit. Îşi închipuia, ca majoritatea tinerilor, că succesul depinde de o buclă bine sau rău aşezată, neluând în seamă că la tinereţe totul e farmec şi atracţie. De altfel, femeile alese, precum doamna de Beauséant, nu se lasă seduse decât de graţia inteligenţei şi de superioritatea caracterului. Un caracter puternic le măguleşte vanitatea, le promite o mare pasiune şi pare că acceptă exigenţele inimii lor. Inteligenţa le amuză, consună cu fineţea naturii feminine şi le face să se creadă înţelese. Or, ce-şi doresc toate femeile dacă nu să fie amuzate, înţelese sau adorate? Trebuie însă să te fi gândit bine la realităţile vieţii ca să ghiceşti subtila cochetărie pe care o presupun, la prima întâlnire, o ţinută uşor neglijentă şi o atitudine rezervată. Când devenim destul de vicleni pentru a fi nişte politicieni abili, suntem prea bătrâni ca să mai profităm de pe urma experienţei."

HONORE DE BALZAC

Honoré de Balzac (n. 20 mai 1799, Tours, Prima Republică Franceză – d. 18 august 1850, Paris, A Doua Republică Franceză) a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist și scriitor francez.
El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și al romanului fantastic.
Apreciat de critica literară, Gérard Gengembre, G. Vannier, cât și de filozofi sau eseiști ca Alain, Albert Béguin el a fost caracterizat drept un autor vizionar de către Albert Béguin .
În cultura română a avut doi admiratori de valoare, G.Călinescu, cel care milita pentru balzacianism în articolele sale teoretice, exemplificând tehnica acestuia în romanul Enigma Otiliei, și de Mircea Eliade, care, în tinerețe și-a dorit să scrie o monografie consacrată operei lui Balzac. Pornind de la motivul androginului, care constituie de fapt nucleul nuvelei de ample dimensiuni Séraphita, Mircea Eliade a dezvoltat teoria sa din eseul Mitul reintegrării.
Datorită complexității operei sale, Balzac a fost greu de încadrat, atât de critica literară din acea perioadă, cât și de cea de astăzi, ca aparținând unei categorii deja existente, aparte.
El a creat un adevărat monument, „Comedia umană” (în franceză Comédie humaine), ciclu în a cărui componență intră 95 de lucrări terminate (nuvele, romane și eseuri) și 48 de lucrări neterminate. Ideea continuității dintr-o lucrare în alta, a uniunii, a apărut pentru prima dată în 1830, odată cu gruparea romanelor Sarrasine, Gobseck, sub titlul Scènes de la vie privée.