SCRIERI 19 PROZE - TUDOR ARGHEZI

Name: SCRIERI 19 PROZE
SKU: 4970
Price: 8.99 RON
Availability: InStock
Author: TUDOR ARGHEZI

ISBN/COD:104IPAGBSC
Tip lectură: Nuvelă/Povestiri
Editura: PENTRU LITERATURA
An apariție: 1967
Limba: romana
Nr. Pagini: 274
Tip copertă: Cartonată (Hardcover)
Dimensiuni carte:12.0 x20.0 x2.0

Distribuie

8,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (8,99lei)

Ce înseamnă?

Exemplar complet și îngrijit, cu uzura firească a unei cărți citite cu grijă.

Ghid complet de evaluare

Un scriitor care putea face din carii de bibliotecă o meditație despre lume nu e un scriitor obișnuit.

Volumul de față adună nouăsprezece proze arghesiene, texte scurte în care fiecare frază e lucrată ca o bijuterie și fiecare imagine își cere timpul ei de contemplare. Fragmentul "Adversarii", cules chiar pe coperta cărții, dă tonul întregului volum: molii tăinuiți în scoarțele unui Homer, un om ostenit visând într-un jilț, o flașnetă tăcută pe o uliță de catran, bombănitul unui bețiv sprijinit de zăbrele. Arghezi trece firesc de la micile viețuitoare ale unei odăi la închipuirea "omului viitor", plăsmuit cu platoșe și pieptare de zimți, într-un salt de gândire tipic prozei sale, greu de imitat.

Ediția Editura pentru Literatură, 1967, cartonată, cu 274 de pagini, este una dintre acele apariții solide de acum șase decenii, cu hârtie și legătură făcute să reziste. Pentru cine cunoaște poezia lui Arghezi dar nu i-a citit proza, e o ocazie bună să descopere aceeași minuție a limbajului transpusă în pagini de proză scurtă, densă, aproape aforistică pe alocuri.

Reper de lectură

Se potrivește celor care iubesc proza românească interbelică și postbelică bine scrisă, fără grabă, și celor care vor să completeze o bibliotecă Arghezi cu o ediție veche, cartonată.

ADVERSARII Blînzi de o timiditate naturală, ei căptușeau, ascunși, podina și păreții, încuibați în grinzi, strecurați în cărți. Oul lor tăinuit aştepta în scoar țele unui Homer căldura trebuincioasă clocirii desăvîrşite. Ei aveau să se rezolve cîndva în ploss nițe ca să străbată uscatul, şin molii ca să se ridice pe àripi pulverulente pînă la Sfîntul Spirit, care li sa înfățișat ca un porumb alb, împăiat cu vată, deasupra bibliotecii.
Către seară, omul, ostenit, se așează, calm, în jilt, visînd un cîntec cu stihuri de rugă. Mîța lui plecase, cîinele murise. Ploua. Fantoma imagini lor familiare pribegea prin odaie ca o spumă al burie de fum transparent de tutun. Tăcuse şi flaşneta uliții reci, cu trotuarele de catran şi ulei. Singur bombănitul ursuz al unui bețiv sprijinit de zăbrelele porții, mai putea fi auzit, rupt din gura lui greoaie de mîzgă, ca o voce de tobǎ.
In depărtările înghețate, închipuirea muncitorului căuta făptura omului viitor, victorios, acos perit acum cu platoșe lucii și pieptare de zimți, purtător de arme şi speranțe noi. Ochiul lui, plăsmuitor de ființe depline, se bucura de prefas cerea omenirii în legea puterii şi a datoriei. Prin foc şi tăiş, el le vedea regenerate, mînate de o voință întreagă, stăpîne pe destinul lor prins ca o sabie de şoldul viguros.

TUDOR ARGHEZI

Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu; n. 21 mai 1880, București, România – d. 14 iulie 1967, București, România) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română. Pseudonimul Arghezi provine, explică însuși scriitorul, din Argesis - vechiul nume al Argeșului. Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale o altă explicație: pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie și Geza. După o altă ipoteză, numele poate veni de la numele bonei (Ergézi Rozália), care de fapt ar fi adevărata mamă.