SCRIERI 18 PROZE - TUDOR ARGHEZI

Name: SCRIERI 18 PROZE
SKU: 151309
Price: 7.99 RON
Availability: InStock
Author: TUDOR ARGHEZI

ISBN/COD:103IPAGBSC
Tip lectură: Memorii/Jurnal
Editura: PENTRU LITERATURA
An apariție: 1967
Limba: romana
Nr. Pagini: 173
Tip copertă: Cartonată (Hardcover)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x1.0

Distribuie

7,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (7,99lei)

Ce înseamnă?

Exemplar complet și îngrijit, cu uzura firească a unei cărți citite cu grijă.

Ghid complet de evaluare

Un bătrân scriitor își plimbă bastonul prin București și, fără să vrea, adună sub el toată o viață.

Arghezi trecuse binișor de optzeci de ani cînd a scris paginile acestea, și se simte în fiecare rînd greutatea vîrstei, dar și încăpățînarea de a rămîne treaz la lume. Nu e o carte care să te plimbe cuminte prin cartierele Capitalei, cu explicații de ghid - el însuși avertizează că cititorul n-are ce căuta aici dacă speră la așa ceva. E altceva: o proză a amintirii care se strecoară printre lucruri, case, străzi, oameni pierduți, cu acel condei tăios și ironic pe care Arghezi nu și-l pierde nici la bătrînețe.

Cele optsprezece proze adunate în volum au fost scrise, spune autorul, "creionînd mereu în carnet", pînă a luat "condeiul adevărat" - o mărturisire care spune multe despre felul organic în care s-au închegat aceste texte, mai degrabă trăite decît construite. Ediția de față a apărut la Editura pentru Literatură în 1967, în format cartonat, într-o vreme cînd Arghezi era deja un nume greu al literelor românești, dar scria încă fără menajamente.

Exemplarul din anticariat păstrează bine trecerea timpului, așa cum se cuvine unei cărți despre trecerea timpului.

Reper de lectură

Potrivită pentru cine vrea proza scurtă a lui Arghezi, nu poezia lui cunoscută din manuale, și pentru cei care caută un Arghezi mai puțin filtrat, scriind direct despre vîrstă, oraș și memorie.

Tiriş, grăpiş, am tot schicpătat prin Bucureşti cu bastonul, o viață. Aş zice o «viață întreagă », dar, pe la optzeci de ani trecuți, încă trăiesc nelenevit, și mi s-ar cam părea că nici nas fi prea grăbit, subredă, cum a putut ajunge, să miso întregesc.
Cu toate că poteca străbătută sa tot îngustat cu timpul, şi scaieții ei, mai lungi și mai încîlciți, ssau îndesit, începînd să-mi împiedice pasul, să mă întreacă mereu mai sus, să mă zgîrie și să-mi înțepe, întru tirziu, şi cît misa mai rămas din ochi, caut să par că nici nu isas simți. O ruptură de pleoapă mai adîncă o mai cos, o mai cîrpesc, cu ajuto rul meşterului Esculap, aprovizionat cu borcane şi hapuri.
Creionînd mereu în carnet, întro bună zi am luat condeiul adevărat. Dar desa lungul rîndurilor şi prin răspîntiile lor, m-am întîlnit cu pleavă şi fărîme de trecut, aninate de lucruri sau, prin transparență, cu unele de dincolo de ele. Am dat multe foi deoparte, dar nu mia lăsat slaba inimă să le leapăd chiar pe toate, pentru că erau, oarecum, trăite. La urma urmei, nu făceau parte şi ele tot din București? Să rămîie ei, în paginile astea, ca niște împrejmuiri căscate şi reci? Miam pomenit plimbîndu-mă prin amintiri...
Cititorul să nu se amăgească, așteptîndu-se la un ghid pentru călăuzirea vizitatorilor sosiți cu vagonul şi maşina.

TUDOR ARGHEZI

Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu; n. 21 mai 1880, București, România – d. 14 iulie 1967, București, România) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română. Pseudonimul Arghezi provine, explică însuși scriitorul, din Argesis - vechiul nume al Argeșului. Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale o altă explicație: pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie și Geza. După o altă ipoteză, numele poate veni de la numele bonei (Ergézi Rozália), care de fapt ar fi adevărata mamă.