Cartea "ROMANELE VIETII" scrisa de IOAN SLAVICI

Name: ROMANELE VIETII
SKU: 85752
Price: 9.99 RON
Availability: InStock
Author: IOAN SLAVICI

ISBN/COD:7141979IPCLURO
Tip lectură: Literatură clasică
Editura: DACIA
An apariție: 1979
Colecția: RESTITUIRI
Limba: romana
Nr. Pagini: 314
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:12.0 x16.0 x2.0

Distribuie

9,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+9,99lei)

Buna (+10,99lei)

Slavici nu înfrumusețează satul ardelean, îl cântărește.

Volumul de față readuce în atenție proza unuia dintre cei mai lucizi observatori ai lumii rurale transilvănene, un scriitor care a preferat mereu firescul apăsat al vieții de zi cu zi în locul efectelor facile. Sub titlul Romanele vieții, cititorul găsește acea proză densă, construită pe destine care se hotărăsc încet, prin muncă, avere, cinste sau lăcomie – teme pe care Slavici le-a stăpânit ca puțini alți prozatori din epoca sa.

Ediția a apărut în 1979, la Editura Dacia, în colecția Restituiri – un proiect editorial gândit tocmai pentru a readuce în circulație texte importante ale literaturii române, altfel greu de găsit la vremea respectivă. Este un exemplar de anticariat, cu semnele firești ale vârstei, potrivit pentru cei care caută ediții mai vechi și bine legate în memoria colecției.

Reper de lectură

Se potrivește cititorului care vrea să reia contactul cu proza clasică ardeleană, fără ocolișuri stilistice, și colecționarilor care urmăresc seria Restituiri de la Dacia.

IOAN SLAVICI

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, Imperiul Austriac – d. 17 august 1925, Panciu, Județul Putna, România) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu „un instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.
Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter.”
Dintre promotorii antisemitismului din România, Slavici a fost cea mai reprezentativă figură din Transilvania.