RENASTEREA AFRICANA - ELENA VOICULESCU, MARIN VOICULESCU

ISBN/COD:5264IPBACRE
Domeniu: Diverse/General
Tip lectură: Eseu/Publicistică
Editura: POLITICA
An apariție: 1979
Limba: romana
Nr. Pagini: 270
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x19.0 x1.0

Distribuie

11,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+11,99lei)

O carte scrisă în plină epocă a decolonizării, când Africa părea, pentru mulți autori români, continentul viitorului.

Apărută la editura Politica în 1979, lucrarea Elenei și lui Marin Voiculescu se înscrie într-un gen specific anilor '70-'80: analiza politică și socială a proceselor de emancipare din statele africane, privite prin lentila ideologică a vremii. Cele 270 de pagini trec în revistă mișcările de eliberare națională, transformările economice și sociale de pe continent, așa cum erau ele înțelese și interpretate de autori români cu acces la surse și documentare specifice epocii.

Nu e o lectură de divertisment, ci un document de epocă în sine - la fel de interesant azi pentru ce spune despre Africa acelor ani, cât și pentru ce spune despre modul în care România socialistă privea sudul global.

Exemplarul e o ediție necartonată, tipică pentru colecțiile de publicistică politică ale perioadei.

Reper de lectură

Se potrivește celor pasionați de istoria decolonizării africane și cititorilor interesați de discursul politic românesc din perioada socialistă, mai puțin celor care caută o introducere neutră sau contemporană în subiect.

MARIN VOICULESCU

Marin Gh. Voiculescu (n. 3 august 1913, Giurgiu – d. 3 iulie 1991, București) a fost un medic român, membru titular (1990) al Academiei Române.
Profesorul Marin Voiculescu s-a născut pe 3 august 1913 în orașul Giurgiu, unde a absolvit ca premiant liceul "Ion Majorescu" - având eminenți dascăli, printre care și Tudor Vianu.
În 1938 a absolvit Facultatea de Medicină din București cu distincția "Magna cum laude". Preia în 1947 conducerea Clinicii de Boli Infecțioase Colentina și în 1950, la vârsta de 37 de ani devine profesor în aceeași clinică. Decan al Facultății de Igienă, apoi al Facultății de Medicină Generală, Președinte al Uniunii Societăților de Științe Medicale, Ministru Secretar de Stat în Ministerul Sănătății. Este ales membru corespondent al Academiei Române și, din 1990 membru titular al Academiei Române. Vicepreședinte al Societății Balcanice de Medicină. Publică numeroase tratate și monografii privind bolile infecțioase, unele traduse în alte limbi, precum și diferite cărți la granița dintre medicină și literatură (Medici scriitori, Scriitori medici, De veghe pe frontul vieții sau Arta scrisului medical). A condus revista Viața medicală. S-a stins din viață în 3 iulie 1991, lăsând în urma sa o puternică școală de boli infecțioase, numeroși prieteni și admiratori din lumea medicală, a artelor, a vieții sociale