RECTIFICAREA, MANUAL PENTRU SCOLI PROFESIONALE - M. CRETU, V. ONIGA

ISBN/COD:1345IP13D1918RE
Tip lectură: Manual tehnic/Documentație produs
Editura: DIDACTICA SI PEDAGOGICA
An apariție: 1966
Limba: romana
Nr. Pagini: 515
Tip copertă: Cartonată (Hardcover)
Dimensiuni carte:17.0 x24.0 x3.0

Distribuie

56,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (56,99lei)

Ce înseamnă?

Exemplar complet și îngrijit, cu uzura firească a unei cărți citite cu grijă.

Ghid complet de evaluare

O piesă poate fi tăiată perfect și tot să nu fie bună de nimic, dacă suprafața ei nu e netedă și precisă — despre asta e vorba în acest manual.

Apărut în 1966 la editura Didactică și Pedagogică, volumul lui M. Crețu și V. Oniga a fost gândit pentru elevii școlilor profesionale care se pregăteau în meseriile de prelucrători prin așchiere. Nu e un tratat abstract, ci un manual de bază, scris limpede, pornind de la lucruri elementare — ce e un semifabricat, ce înseamnă așchiere, de ce rămân urme pe suprafața pieselor după strunjire sau frezare — și ajungând treptat la rectificare, procedeul care rezolvă tocmai această problemă a preciziei și a finisajului.

Cele 515 pagini, în ediție cartonată, tratează pe larg sculele abrazive, discurile de rectificare, granulele și liantul care le țin împreună, unghiurile de așchiere și tot ce ține de tehnologia rectificării așa cum se preda ea acum aproape șase decenii în atelierele și școlile românești. E genul de carte tehnică veche care, dincolo de valoarea ei istorică, păstrează încă o claritate didactică rar întâlnită azi — explicații pas cu pas, desene tehnice, exemple concrete de operații.

Exemplarul din anticariat păstrează integral cele 515 de pagini și coperta cartonată originală, semn al unei epoci în care manualele tehnice erau făcute să reziste anilor de folosire în ateliere.

Reper de lectură

Se potrivește celor care lucrează sau au lucrat în mecanică fină, profesorilor de discipline tehnice și colecționarilor de manuale vechi de meserie, dar și oricui vrea să înțeleagă cum se făcea, cu adevărat, o piesă precisă înainte de era CNC-urilor.

In construcția de mașini se intrebuinţează metalele şi aliajele lor sub formă de laminate sau semifabricate, care se supun prelucrării prin aşchiere, in vederea obținerii pieselor finite.
Pentru a ajunge în stare de produs finit, semifabricatul este supus unor transformări (modificindu-i-se forma şi dimensiunile), numite prelucrări. Cel mai mare volum de prelucrări in vederea obținerii produsului finit il constituie prelucrările prin aşchiere.
Prelucrarea prin aşchiere constă in indepărtarea de pe semifabricat a unor straturi de metal, in formă de particule mici sau fişii subțiri de metal, numite aşchii, cu ajutorul mașinilor-unelte şi a unor scule, numite scule aschietoare.
La prelucrarea prin aşchiere cu scule aşchietoare nu se pot obține piese cu suprafețe perfect netede, deoarece rămîn urmele muchiilor tăietoare ale sculei.
Pentru indepărtarea urmelor sculelor aşchietoare, pentru obținerea unor suprafețe netede şi a unei precizii ridicate, piesele se supun procedeului de prelucrare prin rectificare.
Rectificarea este un procedeu tehnologic de prelucrare a suprafețelor cu ajutorul sculelor abrazive, in scopul obținerii unei mari precizii dimensionale și a unei calități superioare a suprafeței.
Operația de rectificare se execută cu o sculă abrazivă, care de cele mai multe ori are forma de disc compus din granulele abrazive 1, legate intre ele printr-un liant 2 (fig. 1). Granulele abrazive sint repartizate arbitrar pe periferia discului, unghiurile de aşchiere nefiind, de cele mai multe ori, cele corespunzătoare.