PSIHOSOCIOLOGIA ORGANIZARII SI A CONDUCERII - CATALIN ZAMFIR

Name: PSIHOSOCIOLOGIA ORGANIZARII SI A CONDUCERII
SKU: 67237
Price: 10.99 RON
Availability: InStock
Author: CATALIN ZAMFIR

ISBN/COD:CCSEOT
Domeniu: Psihologie socială
Tip lectură: Lucrare de specialitate/monografie
Editura: POLITICA
An apariție: 1974
Limba: romana
Nr. Pagini: 268
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x19.0 x2.0

Distribuie

10,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (10,99lei)

Ce înseamnă?

Exemplar complet și îngrijit, cu uzura firească a unei cărți citite cu grijă.

Ghid complet de evaluare

O carte scrisă înainte ca „resursele umane" să devină un cuvânt la modă în România, dar despre exact același subiect: cum funcționează oamenii într-o organizație.

Cătălin Zamfir, nume de referință al sociologiei românești, abordează aici conducerea și organizarea muncii nu din perspectiva rețetelor de management occidentale, ci prin lentila psihosociologiei - o disciplină care în anii '70 câștiga teren și în spațiul academic românesc. Lucrarea analizează mecanismele psihologice și sociale ce influențează eficiența unei organizații: relațiile dintre conducător și colectiv, dinamica grupurilor de muncă, factorii care determină motivația și satisfacția angajaților.

Apărută la Editura Politică în 1974, cartea păstrează, inevitabil, amprenta epocii în care a fost gândită, dar rămâne un document valoros pentru cine vrea să înțeleagă cum se preda și se teoretiza organizarea muncii în România socialistă, dincolo de manualele occidentale de management pe care majoritatea le cunoaște azi.

Reper de lectură

Se potrivește celor pasionați de istoria gândirii sociologice românești, studenților la psihologie socială sau management care vor să vadă cum arăta disciplina înainte de 1989, și oricui caută un exemplar de epocă, bine păstrat, dintr-o colecție de specialitate mai puțin întâlnită azi.

In reflecţia asupra vieții sociale există suficient de clar conturate două tipuri de atitudini: una explicativă şi alta constructivă. Prima îşi propune ca obiectiv explicarea datului social; cea de-a doua, construirea şi transformarea realității sociale. Între aceste două tipuri de atitudini a existat o alternanță permanentă în istoria reflecției umane. Gîndirea speculativ-filozofică asupra societăţii a fost dominată de intenția constructivă: pornindu-se de la valorile şi idealurile de societate, erau schițate moduri de organizare socială în acord cu acestea. Nefiind fundate pe o cunoaştere ştiinţifică, toate aceste proiecte de organizare a societăţii eşuau invariabil în utopie. Din această neputinţă s-a născut proiectul unei științe pozitive asupra vieții societăţii, sociologia, a cărei sarcină era de a explica faptele sociale existente. Dat fiind faptul social x, este necesar să căutăm alte fapte sociale (y, z etc.) care ar putea să-l explice pe primul, constituind cauzele sale, deci explicarea unui fapt social prin alte fapte sociale. Chiar dacă în final exista intenția utilizării cunoştinţelor obținute în transformarea şi perfecționarea vieții sociale, obiectivul principal care orientează întreg demersul cognitiv era acela al explicației.