PROBLEME DE POLITICA EXTERNA A ROMANIEI 1918-1940 VOL.2 CULEGERE DE STUDII - C. BOTORAN, I. CALAFETEANU, E. CAMPUS, V. MOISUC

ISBN/COD:124IPIBPR
Domeniu: Relații internaționale/Geopolitică
Tip lectură: Documente/Surse istorice
Editura: MILITARA
An apariție: 1977
Limba: romana
Nr. Pagini: 456
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:14.0 x20.0 x1.0

Distribuie

2,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Acceptabila (2,99lei)

Ce înseamnă?

Uzură vizibilă, bună de citit, mai puțin de pus pe raft ca piesă de colecție.

Ghid complet de evaluare

O reconstituire densă, pe bază de documente, a felului în care România interbelică și-a apărat suveranitatea într-o Europă tot mai instabilă.

Acest al doilea volum din culegerea "Probleme de politică externă a României 1918-1940" continuă demersul început în primul tom, adunând studii semnate de patru specialiști - C. Botoran, I. Calafeteanu, E. Câmpus și V. Moisuc - care au lucrat vreme îndelungată la reconstituirea diplomației românești din perioada dintre cele două războaie mondiale. Textul are miza declarată de a arăta cum s-a consolidat statul național unitar român, recunoscut prin tratatele de pace de la Paris, și cum a fost el susținut printr-o rețea de instrumente politice și diplomatice construite pe ideea indivizibilității păcii.

Studiile discută raportul dintre securitatea regională și cea generală, temă centrală a diplomației românești din anii '20 și '30, într-o vreme în care echilibrul european devenea tot mai fragil. Volumul, apărut la Editura Militară în 1977, are 456 de pagini și păstrează tonul academic riguros specific cercetării istorice din perioada respectivă, cu accent pe surse și argumentație, nu pe narațiune populară.

Este o lucrare de referință pentru cine caută documentare serioasă asupra politicii externe românești interbelice, dincolo de manualele generale de istorie.

Reper de lectură

Se potrivește celor care studiază relațiile internaționale ale României interbelice sau caută surse istorice solide pentru lucrări academice, mai puțin cititorului în căutare de lectură ușoară.

Realizarea suveranității României în cadrul teritoriului său național și în raporturile internaționale, consolidarea acestei suveranități prin promovarea unei politici active de pace, pentru securitate generală, pe baza respectării principiilor dreptului internațional, reprezintă, mai ales în perspectiva timpului, o experiență istorică pozitivă, și, prin aceasta, o contribuție la teoria și practica internațională în domeniul politic, diplomatic și juridic.
Valoarea acestei experiențe este dată de cîteva elemente fundamentale: statul național unitar român modern a fost rezultatul obiectiv și ireversibil al unui proces îndelungat de dezvoltare şi afirmare a națiunii române, pe tărîm economic, cultural şi politic, a fost expresia luptei și voinței exprimate de această națiune în întregul ei, în anul 1918; suveranitatea naţională a României moderne, consemnată în tratatele de pace de la Paris, a fost consolidată în perioada următoare prin realizarea unor multiple instrumente politice care aveau la bază concepţia indivizibilității păcii, a compatibilității perfecte între securitatea generală și securitatea regională.