PRAXIOLOGIE SI LOGICA - CORNEL POPA

PREFAȚĂ
S-a împlinit un deceniu și jumătate de la inițierea în Catedra de
filozofie a Institutului Politehnic din Bucureşti, a cercetărilor de praxiolo-
gie şi logică deontică. De la început în abordarea problematicii teoriei
acțiunii sociale s-au îmbinat două modalități de investigație: filozofico-
reflexivă şi logico-metodologică. Prima s-a concentrat cu prioritate asupra
structurii şi mecanismului acțiunilor sociale, a raporturilor dintre deter-
minismul şi cauzalitatea social-economică obiectivă şi valorile, idealurile,
normele şi structurile organizaționale. În centrul atenției au stat, de ase-
menea, aprofundarea conceptelor de libertate şi responsabilitate în sistemul
democrației socialiste, cercetarea căilor largirii participării maselor la
viața economică și socială și la sporirea eficienței acțiunii sociale, teme a
căror importanță a fost cu pregnanță evidenţiată de lucrările Congresului
al XII-lea al P.C.R., de cel de-al doilea Congres al Frontului Democrației
şi Unității Socialiste, de cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceauşescu la
Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice și politico-
educative.
Cea de-a doua modalitate, rîvnind la înțelegerea aceleiaşi proble-
matici filozofice de bază, s-a caracterizat prin utilizarea instrumentelor
logicii matematice, îndeosebi ale logicii deontice, logicii schimbării, logici
acţiunii, axiologiei formale etc.
Incepind din 1973, un rol hotărîtor în asimilarea critică a teoriilor
şi metodelor moderne despre acțiunea umană, despre sistemele ei de norme
şi modalitățile ei de evaluare, l-a avut seminarul de Teoria acțiunii si
logica deontică". Volumul de față este, în conținutul său de bază, un rezul-
tat al dezbaterilor teoretico-științifice din seminar.
Se cuvine să precizăm că, atît la dezbaterile din seminar, cit si la
sesiunile ştiinţifice anuale, o contribuție importantă au adus, alături de
membrii catedrei, cadrele didactice şi cercetătorii din alte colective. Parti-
ciparea la seminar a unor specialişti din alte discipline (matematică,
stiințe tehnice, organizare şi conducere, psihologie, sociologie, ştiinţe
juridice, lingvistică etc.) a stimulat schimbul creator de idei, a promovat
cercetarea interdisciplinară, a permis identificarea unor teme noi de
cercetare...