Vinilul "POVESTIRI, BASME: PRIVEGHETOAREA. FETITA CU CHIBRITURILE. AMNARUL" - HANS CHRISTIAN ANDERSEN

ISBN/COD:EXE 02135
An apariție: 1977
Genuri muzicale: Piese de Teatru/Povesti
Casa de discuri: ELECTRECORD
Nr. discuri: 1
Viteza: 33
Dimensiune: 30 cm
Viniluri din categoria Piese de Teatru/Povesti

Distribuie

Disponibilitate:Stoc epuizat

Piese:
A Privighetoarea
Directed By [Regia] – Mihai Zirra
Script By [Dramatizare] – Dumitru Petrescu
Voice Actor [Bucătăreasa] – Liliana Păpușoiu*
Voice Actor [Privighetoare] – Camelia Stănescu
Voice Actor [Sfetnicul] – Arcadie Donos, Florin Scărlătescu, N. Luchian-Botez*
Voice Actor [Slujitorul] – Mihai Mereuță, Mihai Stoenescu
Voice Actor [împăratul] – Florin Vasiliu
Voice Actor [în Alte Roluri] – Ion Anastasiad, Mircea Medianu, N. N. Matei, Petre Asan, Victoria Medeea
28:00
B1 Fetița Cu Chibriturile
Read By [Citește] – Octavian Cotescu
6:50
B2 Amnarul
Script By [Dramatizare] – Gheorghe Ștefan
Voice Actor [Baba] – Victoria Mierlescu
Voice Actor [Cîinele] – Mircea Bașta
Voice Actor [Fata împăratului] – Liliana Păpușoiu*
Voice Actor [Impăratul] – Sorin Gabor
Voice Actor [Sluga] – George Buznea
Voice Actor [Soldatul] – Sandu Sticlaru
19:00

Aceast vinil POVESTIRI, BASME: PRIVEGHETOAREA. FETITA CU CHIBRITURILE. AMNARUL - HANS CHRISTIAN ANDERSEN a aparut la casa de discuri ELECTRECORD in anul 1977.

HANS CHRISTIAN ANDERSEN

Hans Christian Andersen (n. 2 aprilie 1805, Odense, Danemarca-Norvegia – d. 4 august 1875, Rolighed⁠(d), amtul Copenhaga⁠(d), Danemarca) a fost un scriitor danez, celebru mai ales pentru basmele sale. În timpul vieții, Andersen a fost celebrat de Casa Regală daneză, și aclamat pentru că a adus bucurie copiilor din întreaga Europă. Basmele sale au fost traduse în peste o sută de limbi și continuă să fie publicate în milioane de exemplare în întreaga lume.
Printre cele mai cunoscute povești ale sale se numără „Crăiasa zăpezii”, „Mica sirenă”, „Hainele cele noi ale împăratului”, „Prințesa și bobul de mazăre”, „Soldățelul de plumb”, „Fata din soc”, „Fetița cu chibrituri”, „Florile micuței Ida” și „Rățușca cea urâtă”.
A refuzat toată viața să semneze altfel decât cu inițialele H.C., de aceea editurile serioase i-au respectat și după moarte dorința. Este incorect, ca și la T.S. Eliot și alți scriitori care au ales acest mod de semnătură (în România, de exemplu, G/Călinescu), să apară pe copertă numele întreg.