PLANTELE ALIMENTARE CARE NE APARA SANATATEA - LARISA CRETU, LILIA DOMASENCO

ARGUMENT Omul întotdeauna a folosit plantele ca alimente şi ca medicamente. De aici ar reieși că în cele mai multe cazuri regimul alimentar ar trebui să fie simplu: este de ajuns să adoptăm o hrană biologic sănătoasă şi să respingem alimentele care provoacă la unii o alergie sau eczeme, la alții o colică biliară sau alte sindroame etc., etc.
Plantele alimentare nu au încetat niciodată să fie studiate şi utilizate. Ele au anumite proprietăți terapeutice sau preventive pe care le manifestă în tratamentul unor afecțiuni. Substanțele curative, aflate în flori, legume, semințe, fructe, rădăcini sau arbori, prezintă un interes deosebit de mare.
După prima ediție a lucrării noastre, apărută acum 16 ani (1989) în limba rusă (Muр пищевых растений), am avut nenumårate solicitári să scoatem o nouă ediție, în limba română, completată cu date științifice, pentru că în ultimii ani interesul publicului cititor şi al specialiştilor pentru plantele cu substanțe biologic active a crescut mult.
În lucrare sînt prezentate 153 de plante alimentare. Fiecare plantă este descrisă în aşa fel ca să ne-o putem imagina chiar dacă nu am văzut-o niciodată şi nu-i cunoaştem caracteristicile principale (dimensiunile, culoarea etc.). Denumirile speciilor sînt date în trei limbi - română, latină şi rusă.
Spre facilitarea înțelegerii termenilor folosiți în lucrare, la sfîrşitul cărții sînt date două glosare - unul cu termeni botanici şi altul cu termeni medicali.
Cei interesați vor afla din lucrare informații utile și actuale. Descrierea plantelor este însoțită de indicații privind cultura, modul de utilizare, componența chimică, acțiunea asupra organismului. Au fost incluse şi cîteva specii de plante care nu se cultivă în țara noastră, dar care vor satisface curiozitatea celor dornici de a le cunoaşte. Cititorul va găsi în lucrare asemenea specii cum ar fi ananasul, bananul, smochinul, ceaiul, curmalul, lămîiul, portocalul, precum şi unele specii spontane aromatice şi medicinale, care tind să intre în cultura horticolă și cea floricolă, cum ar fi anghinarea, măceşul, tarhonul, urzica etc. Cititorul trebuie să fie convins că fiecare loc pe pămînt îşi are legumele, fructele și cerealele sale, înfrățite cu omul născut în zona respectivă.