PATRONUL SI JURISTUL - GHEORGHE MOROSANU

GHEORGHE MOROSANU

Gheorghe Moroșanu (născut la 30 aprilie 1950 în Darabani, județul Botoșani, România) este un matematician român cunoscut pentru lucrările sale în domeniul ecuațiilor diferențiale ordinare, ecuațiilor cu derivate parțiale, analizei neliniare, calculului variațional, mecanicii fluidelor, analizei asimptotice și matematicilor aplicate.
A obținut doctoratul în 1981 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România.
Este afiliat în prezent la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România. Între 2002 și 2020 a fost profesor la Central European University din Budapesta (o universitate internațională cu predare în limba engleză, acreditată în SUA), după ce a ocupat anterior posturi la Universitatea din Stuttgart și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România.
Printre mai multe funcții administrative, a fost șeful Departamentului de Matematică al Central European University din Budapesta între 2004 și 2012. În 2008 a fost numit egyetemi tanár (cel mai înalt titlu academic din învățământul superior maghiar) de către Președintele Ungariei.
Înainte de studiile universitare, în cei 12 ani de școlarizare, de la școala primară până la liceu (1957–1969), Gheorghe Moroșanu a fost în fiecare an printre primii din clasă și a manifestat un interes deosebit pentru matematică.
În 1969 a început studiul matematicii la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost primul din promoția sa, de peste 150 de absolvenți, care a obținut titlul de doctor. Teza sa de doctorat, intitulată Qualitative Problems for Nonlinear Differential Equations of Accretive Type in Banach Spaces, a inclus rezultate originale publicate în reviste de prim rang, precum Atti della Accademia Nazionale dei Lincei, Journal of Differential Equations, Journal of Mathematical Analysis and Applications, Nonlinear Analysis, Numerical Functional Analysis and Optimization. În special, în teza sa Gheorghe Moroșanu a rezolvat problema existenței și unicității soluției unui sistem diferențial hiperbolic cu condiții la limită nelocale, corectând astfel o lucrare a lui Viorel Barbu și Ioan I. Vrabie, care, de fapt, nu acoperă cazul condițiilor la limită nelocale, contrar a ceea ce afirmau acei autori.
Gheorghe Moroșanu este autorul și coautorul unui număr mare de articole de cercetare și al mai multor cărți (monografii și manuale).

Monografia sa despre ecuațiile neliniare de evoluție se concentrează în principal pe teoria stabilității acestor ecuații. În prefața monografiei, profesorul Michiel Hazewinkel (editorul seriei) afirmă că teoria stabilității ecuațiilor diferențiale ordinare conține germenii unei teorii a stabilității semigrupurilor neliniare de evoluție ... Această carte este consacrată unei expuneri sistematice și autonome a acestor chestiuni și include multe dintre rezultatele substanțiale ale autorului în domeniu. Cartea a fost urmată de o serie de lucrări conexe, printre care articolele sale despre ecuațiile de evoluție de ordinul al doilea guvernate de operatori monotoni. Aceste publicații oferă un răspuns complet la problema existenței, deschisă de multă vreme, în cazul neomogen.
Atât monografia sa scrisă în colaborare despre metodele funcționale, cât și cea despre perturbațiile singulare conțin material original datorat în mare parte autorilor, aducând idei și metode noi, utile în explorarea modelelor matematice descrise de ecuații diferențiale liniare și neliniare. În special, cartea despre perturbațiile singulare combină rezultate din diferite ramuri ale matematicii pentru a oferi o analiză asimptotică detaliată a unor clase importante de probleme la limită cu perturbații singulare, care sunt modele matematice pentru diverse fenomene din biologie, chimie și inginerie. Această carte a fost urmată de câteva lucrări comune conexe despre ecuații de evoluție semiliniare abstracte și complet neliniare, cu aplicații semnificative.
În 2019 a publicat o carte de analiză funcțională, care îmbină instrumente standard ale analizei funcționale cu probleme din lumea reală.
Gheorghe Moroșanu a lucrat și în calculul variațional, mecanica fluidelor etc. Mai precis, contribuțiile sale privesc (fără a se limita la) următoarele teme:

ecuații de evoluție de ordinul întâi și al doilea în spații Hilbert;
probleme cu valori inițiale și la limită pentru ecuații și sisteme cu derivate parțiale de tip parabolic și hiperbolic (existență, regularitate înaltă, stabilitatea soluțiilor, soluții periodice în timp);
teoria perturbațiilor singulare pentru ecuații cu derivate parțiale neliniare și ecuații de evoluție semiliniare în spații Hilbert;
probleme la limită pentru ecuații eliptice, inclusiv ecuații cu p-laplaciani, și probleme conexe de valori proprii;
ecuații diferențiale ordinare neliniare, ecuații integro-diferențiale, ecuații diferențiale cu întârziere, ecuații cu p-laplaciani ordinari;
operatori monotoni, operatori diferențiali neliniari;
ecuații cu diferențe în spații Hilbert, inclusiv algoritmi de punct proximal;
metoda Fourier pentru rezolvarea ecuațiilor de evoluție abstracte;
optimizare, identificabilitatea intrărilor, control optimal;
aplicații în acustică, teoria capilarității, procese de difuzie, curgeri de fluide, hidraulică, circuite integrate, biologie și ecologie matematică, oscilatori neliniari, ecuații de câmp de fază, sisteme autoorganizate, sisteme telegrafice etc.
În 1983 a primit Premiul „Gheorghe Lazăr” al Academiei Române pentru contribuțiile sale remarcabile la teoria ecuațiilor cu derivate parțiale hiperbolice.
Pentru cartea de analiză funcțională menționată mai sus, Gheorghe Moroșanu a primit în 2021 Premiul „Nicolae Teodorescu” al Academiei Oamenilor de Știință din România.
Este doctor honoris causa al Universității din Craiova și al Universității Ovidius din Constanța, România. În 2019 a primit titlul de Profesor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România.
O școală din Darabani, la care Gheorghe Moroșanu a învățat între 1957 și 1965, îi poartă numele din 2007, când i s-a acordat și titlul de Cetățean de Onoare al orașului Darabani, în semn de recunoaștere a realizărilor sale.
În 2020 a devenit membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România, iar în 2022 membru titular.
În 2025 Gheorghe Moroșanu a primit titlul de Profesor Emerit al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în 2026 a devenit membru corespondent al Accademia Peloritana dei Pericolanti din Messina, Italia.