PANORAMA COMUNISMULUI IN ROMANIA - LILIANA COROBCA

După Panorama comunismului în Moldova sovietică (Polirom, 2019), ideea cărții de față s-a conturat rapid și logic. Lucrările celor 47 de autori, specialişti din mediul științific, cultural, social ş.a., oferă o analiză temeinică a celor mai importante realități ce țin de regimul comunist din România (1945-1989), de la represiune, colectivizare şi deportare la muzică, teatru ori sport. La 30 de ani după căderea comunismului, volumul propune subiecte noi şi interpretări inedite și se conturează drept cea mai ambițioasă şi mai complexă lucrare de sinteză în domeniu. O antologie consistentă, accesibilă, un instrument de lucru pentru tinerii cercetători, dar şi un omagiu adus victimelor acestui regim totalitar ale cărui repercusiuni mai sunt resimțite şi astăzi...
Aveam să țin în mână prima Panoramă, cea a Moldovei sovietice, abia la începutul lunii septembrie 2019, când lucram deja intens la a doua. Și mi-am dat seama că ce spuneam în nota asupra ediției din volumul respectiv (,,m-am gândit la mine, care, născută acolo, nu am studiat niciodată asemenea aspecte şi nu ştiam prea multe despre ţara unde am trăit primii 20 de ani de viaţă") era oarecum valabil şi în cazul României, țara unde aveam să-mi petrec următorii 20 de ani de viaţă şi unde locuiesc şi acum. Mai observam atunci că,,,deşi vecine, deşi vorbind aceeaşi limbă, <<comunismele»> noastre s-au dovedit diferite în foarte multe aspecte, care nu au fost analizate niciodată în plan comparativ". Acest plan comparativ m-a preocupat în mod deosebit şi de aici a venit ideea unei panorame a comunismului în România, după modelul cărții anterioare. Doar puse față în față, ca-ntr-o oglindă, devenea posibilă şi accesibilă comparația.
Am în bibliotecă multe cărți de istoria românilor care m-au ajutat să adaptez noua schemă şi să nu-mi scape vreun aspect important. În afară de asta, la prima Panoramă avusesem câteva teme ce nu au mai intrat în volum din diverse motive; nu le-am uitat când am făcut planul noii Panorame (economia, radioul, televiziunea). Mi-am dat seama că un singur capitol despre minorități sau religie nu era suficient, aşa că am introdus cinci capitole în cazul primei teme şi trei pentru cea de-a doua. Am fost deschisă față de propunerile autorilor şi am introdus teme care nu existau în schema mea:,,«Cabinetul 2» sau criza ceaușismului", „Munca patriotică - o muncă forţată sau voluntară?", „,«Omul nou», «cetățeanul combativ», informatorul, delatorul", ,,Pregătirea tinerilor scriitori în Școala de Literatură şi Critică Literară «Mihai Eminescu»>", ,,Cultură şi subculturi ale tineretului în România socialistă". Le mulțumesc mult autorilor pentru iniţiativă. Pentru alte câteva propuneri de teme (publicații pentru copii, modă şi design în comunism ş.a.) nu au mai fost nici timp, nici spațiu. Nici pentru capitole care ar fi avut corespondenţă cu cele din prima Panoramă şi care au existat în schema noastră inițială (instituțiile comuniste, politica de cadre & nomenclatura, politica editorială). Au existat şi teme dedicate ilegaliştilor, armatei, frontieriştilor, deşi fără corespondent în cazul Moldovei, pe care sper că le vom include într-o ediție viitoare.
Despre politica de cadre s-au scris câteva monografii de calitate dedicate unor persoane, dar sinteze despre nomenclatură sau lucrări generale despre politica de cadre nu prea există. Am fost aşadar foarte bucuroasă când un autor cu preocupări serioase în domeniu a acceptat invitația. Din păcate, pe ultima sută de metri m-a anunțat că nu reuşeşte să trimită textul.