PACALA - PETRE DULFU, IOAN SLAVICI, ION CREANGA

ISBN/COD:973-85415-5-7
Tip lectură: Mitologie/Folclor
Editura: STEAUA NORDULUI
An apariție: 1998
Limba: romana
Nr. Pagini: 254
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x1.0
Mentiuni:SNOAVE, ANECDOTE SI POVESTIRI

Distribuie

4,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+4,99lei)

Un flăcău sărac cu limba ascuțită și mintea și mai ascuțită învinge împărați, boieri și balauri fără să scoată sabia din teacă - doar cu vorba.

Păcală e unul dintre acele personaje care nu aparțin unui singur autor, ci întregului sat românesc, trecut din gură în gură pe la clăci și șezători înainte să ajungă pe hârtie. Volumul de față adună laolaltă trei voci mari ale literaturii noastre care i-au dat formă acestui erou al isteției populare: versurile line ale lui Petre Dulfu, proza limpede și plină de miez a lui Ioan Slavici și umorul zdravăn, cu iz de poveste spusă la gura sobei, al lui Ion Creangă.

Nu e vorba de un roman cu intrigă strânsă, ci de o serie de întâmplări și năzbâtii în care Păcală iese mereu deasupra celor puși pe pagubă - stăpâni lacomi, țărani proști, oameni cu stare care cred că banul și rangul le dau dreptate. E genul de carte care s-a citit cu voce tare copiilor, generație după generație, tocmai pentru că râsul din ea nu e răutăcios, ci înțelept.

Ediția de față a apărut la editura Steaua Nordului, în 1998, într-un format necartonat, ușor de purtat și de recitit ori de câte ori ai chef de o poveste care nu îmbătrânește.

Reper de lectură

Se potrivește celor care vor să le citească nepoților povești vechi și adevărate, dar și oricui își amintește cu drag de Păcală de la ore de română sau de la ecran și vrea să-l regăsească pe hârtie, așa cum a fost el dintâi.

PETRE DULFU

Petre Dulfu (n. 10 martie 1856, Tohat, Imperiul Austriac – d. 31 octombrie 1953, București, România) a fost un autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie român. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911.

IOAN SLAVICI

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, Imperiul Austriac – d. 17 august 1925, Panciu, Județul Putna, România) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu „un instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.
Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter.”
Dintre promotorii antisemitismului din România, Slavici a fost cea mai reprezentativă figură din Transilvania.

ION CREANGA

Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, Moldova – d. 31 decembrie 1889, Iași, România) a fost un scriitor, dascăl și diacon român. Figură principală a literaturii române din secolul al XIX-lea, este cunoscut pentru autobiografia Amintiri din copilărie, precum și pentru nuvelele și povestirile sale. Principala contribuție a lui Creangă la literatura fantastică și pentru copii include narațiuni structurate în jurul unor protagoniști eponimi (Ivan Turbincă, Dănilă Prepeleac, Stan Pățitul), precum și basme ce pictează tabloul valorilor autohtone (Povestea porcului, Capra cu trei iezi, Soacra cu trei nurori, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului). Considerate pe scară largă drept capodopere ale limbii și umorului românesc, scrierile sale ocupă o poziție de mijloc între o culegere din surse folclorice și o contribuție originală la un realism literar de inspirație rurală.
Alături de I.L.Caragiale, Ioan Slavici și Mihai Eminescu, Ion Creangă este considerat unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române.
Un preot ortodox român caterisit, cu un stil de viață neconvențional, Creangă a avut un impact timpuriu ca educator inovator și autor de manuale, în timp ce urma o scurtă carieră în politica naționalistă cu Fracțiunea Liberă și Independentă. Debutul său literar a venit târziu în viață, urmând îndeaproape începutul prieteniei sale strânse cu poetul național român Mihai Eminescu și afilierea lor comună cu influenta societate literară conservatoare Junimea. Deși văzut cu rezervă de mulți dintre colegii săi de acolo și apreciat în primul rând pentru înregistrările sale de tradiție orală, Creangă a contribuit la propagarea ghidurilor culturale ale grupului într-o formă accesibilă.
Lui Ion Creangă i s-au acordat postum mai multe onoruri și este comemorat de o serie de instituții atât din România, cât și din Moldova vecină. Printre acestea se numără clădirea Bojdeuca din Iași, care, în 1918, a fost deschisă ca prima casă memorială din România. Între descendenții săi direcți se numără Horia Creangă, unul dintre arhitecții români de frunte din perioada interbelică.