OPERE ALESE VII TRADUCERI (DANTE, DIVINA COMEDIE-INFERNUL) - GEORGE COSBUC

,,Afinitatea electivă" ce se dezvăluie în manuscrisele danteşti ale lui George Cosbuc nu se întîlneşte adesea în literatura universală. În general, traducerea unei opere străine are la sursă o sinceră prețuire a acelei opere şi o afecțiune, mai mare sau mai mică, față de autor; nu se traduce orice, decît atunci cînd intervine imboldul comercial, altfel, încorporarea unei creații străine în circuitul autohton avînd la bază dorința de a întregi viața literară a momentului sau de a-i deschide alte perspective. Aşa 1-a tradus Heliade Rădulescu pe Dante, întrucît l-a considerat capabil să ofere un exemplu, întrucît făcea parte dintre cei care contribuiseră,spre împlinirea faptei mari a unei civilizațiuni, spre formarea minții și inimii umane, spre perfecția omului". Și pentru George Cosbuc poetul italian era un scriitor de excepție care trebuia făcut cunoscut compatrioților săi: el făcea parte din ilustra galerie a autorilor de mari poeme care nu puteau rămîne necunoscute cititorilor români. Acum cîțiva ani, scria poetul român într-un fragment autobiografic, am început să citesc pe Dante în ediția lui Polacco, fără nici un fel de note, ajutat de o traducere franceză, de un dicționar şi de o gramatică pentru că nu ştiam limba italiană şi voiam s-o învăț citind pe Dante. Fireşte m-a ajutat foarte mult limba mea maternă, româna, întrucît limba română e mai apropiată de limba lu Dante decît însăşi italiana modernă. Și, astfel, am ghicit multe lucruri și am lămurit înțelesul multor cuvinte dantești numai cu ajutorul intuiției şi al sensului cuvintelor asemănătoare în limba română, pînă ce am învățat și eu italiana, aşa cum spune Dante că a învățat latina cu ajutorul limbi sale materne. Și-apoi, dat fiind că tradusesem şi Eneida lui Virgiliu si Odiseea lui Homer în versuri, am încercat să traduc şi am tradus şi Comedia lui Dante în terține." 1 Și cu alte prilejuri, poetul alătură opera dantescă