OMUL CARE A JEFUIT ORASUL - SVEN ELVESTAD

SVEN ELVESTAD

Sven Elvestad (7 septembrie 1884 – 18 decembrie 1934) a fost un jurnalist și scriitor norvegian. Este cunoscut mai ales pentru povestirile sale polițiste, publicate sub pseudonimul Stein Riverton și traduse în mai multe limbi, printre care germana și engleza.
Elvestad s-a născut cu numele Kristoffer Elvestad Svendsen, în Fredrikshald (azi Halden), un orășel aflat lângă granița cu Suedia. După ce, pe când era tânăr băiat de birou, și-a însușit bani de la angajator, și-a schimbat numele și a început o viață nouă ca jurnalist în Kristiania (Oslo).
Ca reporter, își regiza adesea propriile senzații. Printre cele mai faimoase isprăvi ale sale a fost o zi petrecută în cușca unui leu de circ. A fost însă și primul reporter străin care l-a intervievat pe Adolf Hitler (pe care, în ciuda simpatiilor sale fasciste, l-a descris drept „un om periculos”).
A început să scrie povestiri polițiste, mai întâi sub forma unor reportaje semidocumentare, văzute prin ochii reporterului sau relatate de detectivul de poliție pensionat Asbjørn Krag (modelat după unul sau doi polițiști cunoscuți). Curând, Krag a devenit un detectiv particular clasic (deși încă având legături excelente cu poliția).
În 1908, Elvestad (sub pseudonimul Kristian F. Biller) l-a creat pe detectivul de poliție Knut Gribb: un personaj preluat de mai mulți alți scriitori în diverse reviste și serii de cărți broșate, care există și astăzi.
Unele dintre misterele sale cu Gribb au fost publicate ulterior ca romane cu Asbjørn Krag, cu numele Riverton pe copertă. Deși acest Krag, ca și Gribb, este un polițist dur și ras în cap, Krag cel clasic este un bărbat reflexiv și oarecum misterios, chelios, la începutul vârstei mijlocii, cu barbișon și ochelari cu cleme (pince-nez).
Capodopera lui Riverton a apărut încă din 1909: Jernvognen (Carul de fier). Este un thriller narat într-un stil neoromantic, care amintește de Knut Hamsun, de un oaspete al unui hotel de la malul mării din sudul Norvegiei. Două morți violente sunt legate de o legendă locală despre fantome. Posibilele legături îl nedumeresc pe narator, care se simte amenințat de detectivul aflat în vizită, Krag. Narațiunea este complexă, cu un punct de vedere care îi permite autorului să jongleze cu mai multe niveluri de cunoaștere: ceea ce nedumerește cititorul poate nedumeri sau nu și naratorul, și pe criminal. În acest roman, Elvestad a folosit un anumit truc narativ atribuit mai târziu Agathei Christie.
În thrillerele sale ulterioare (dintre care unele au apărut sub numele său real), Elvestad se joacă cu teoriile freudiene despre subconștient. În ultimele sale romane polițiste îl abandonează pe Krag (care nu avea nume în cărțile atribuite lui Elvestad) și tinde spre un stil mai modern și mai realist. Deși unele dintre povestirile lui Riverton/Elvestad sunt thrillere de înaltă clasă, calitatea operei sale variază.
Premiul norvegian Riverton îi poartă numele.