NUVELE. POVESTIRI - BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA

Name: NUVELE. POVESTIRI
SKU: 104904
Price: 4.99 RON
Availability: InStock
Author: BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA

ISBN/COD:60156CPCSNU
Tip lectură: Nuvelă/Povestiri
Editura: MINERVA
An apariție: 1986
Colecția: PATRIMONIU
Limba: romana
Nr. Pagini: 442
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x19.0 x1.5

Distribuie

4,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (4,99lei)

Ce înseamnă?

Exemplar complet și îngrijit, cu uzura firească a unei cărți citite cu grijă.

Ghid complet de evaluare

O casă albă ca laptele, cu pervazuri curate ca un pahar, ascunde uneori o lume întreagă de sărăcie tăcută – asta știe Delavrancea mai bine decât oricine.

Volumul de față adună o parte din nuvelele și povestirile lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor care a știut să dea glas satului muntenesc de altădată fără sentimentalisme ieftine, ci cu o precizie de detaliu aproape pictural. Chiar din prima pagină intrăm în curtea de lângă Domnești, în casa rămasă de pe urma lui jupân Kivu, unde biata Kivuleasă se luptă „cu inima, iar nu cu gîndul” să țină în picioare o gospodărie ce se destramă, în timp ce Sultănica ajunge fată mare printre acareturi mari și pustii.

Este proza aceea în care opt perechi de boi ungurești și o turmă care umplea valea de behăit se răresc, an după an, pînă la doi juncănași și-o vacă – o lecție tăcută despre trecerea timpului și despre soarta oamenilor de la țară, spusă fără patetism, doar cu o limbă vie, plină de regionalisme și de căldură.

Ediția de față face parte din colecția Patrimoniu a Editurii Minerva, apărută în 1986, o serie cunoscută pentru grija cu care a readus în librării clasicii literaturii române. 442 de pagini, copertă necartonată, exemplar de anticariat cu poveste proprie, așa cum se cuvine unei cărți despre poveștile altora.

Reper de lectură

Se potrivește celor care vor să recitească un clasic al prozei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar și cititorilor tineri curioși cum suna satul muntenesc înainte de a deveni subiect de manual.

D-a stinga Riului Doamnei, razna de satul Domnești, să vede o casă, albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roşu şi albastru. Pervazurile uşei- curate ca un pahar; prispa din faţă lipită cu pămînt galben; pe creasta casei, d-o parte şi de alta, scîrțiie, la fitece bătaie de vînt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cît gîgîlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite şi grajd pus la pămînt pe patru tǎlpoaie groase.
Åst cămin fusese odinioară cu rost pe cînd trăia jupîn Kivu. Fusese chiabur răposatul, dar biata Kivuleasă, rămasă singură, ca femeia, a luptat cu inima, iar nu cu gîndul. S-a prăpădit cu firea, că Sultănica ajunsese fată mare.
Dar cînd e să-i meargă rău omului, pe orice-o pune mîna să sparge.
De cîte ori n-o podideau lacrămile pe biata bătrînă, privind acareturile mari, dar pline de sărăcie și de pustiu... Nu cerea de pomană... da' şi vieața de azi pînă mîine vieață e, or foc ?
Doi juncănași, o vacă, doi cîrlani, zece oi ș-un berbec e sărăci lucie la o vatră de care alt'dată ținau opt perechi de boi ungureşti, şase vaci cu ugerul cît căldarea, nouă cai iuți ș-o turmă de oi ce umplea valea rîului de behăit cînd coborau dinspre munte.
1 Coleg de liceu cu care Delavrancea a locuit în aceeaşi casă la Paris. Dinu Golescu este fiul lui Radu Golescu-Catană la rîndul său fiul lui Iordache Golescu, fratele lui Dinicu Golescu.
Iordache Golescu are meritul de a fi contribuit la întemeierea Şcolii lui Gh. Lazăr de la Sf. Sava..

BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA

Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București, Țara Românească – d. 29 aprilie 1917, Iași, România) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Bucureștiului.
A fost tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una din primele femei-arhitect din România.