MOARTEA LA VENETIA POVESTIRI 2 1904-1912 - THOMAS MANN

Name: MOARTEA LA VENETIA POVESTIRI 2 1904-1912
SKU: 116283
Price: 16.99 RON
Availability: InStock
Author: THOMAS MANN
ISBN: 9733402214

ISBN/COD:973-34-0221-4
Tip lectură: Nuvelă/Povestiri
Editura: UNIVERS
An apariție: 1993
Limba: romana
Nr. Pagini: 174
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x1.0

Distribuie

16,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (16,99lei)

Ce înseamnă?

Exemplar complet și îngrijit, cu uzura firească a unei cărți citite cu grijă.

Ghid complet de evaluare

Un scriitor îmbătrânit, o cetate pe ape și o frumusețe care duce la pieire — Thomas Mann la apogeul artei sale de nuvelist.

Volumul de față adună proza scurtă scrisă de Mann între 1904 și 1912, ani în care autorul german își rafinează stilul migălos, aproape muzical, și își conturează marile teme: decăderea, atracția fatală a frumuseții, tensiunea dintre disciplina artistului și forțele care îl macină pe dinăuntru. Nuvela care dă titlul cărții rămâne una dintre cele mai cunoscute pagini ale literaturii germane din secolul XX — povestea lui Gustav von Aschenbach, scriitor auster ajuns la Veneția, unde ordinea unei vieți întregi se surpă în fața unei fascinații pe care nu o poate stăpâni.

Alături de ea, culegerea cuprinde și alte povestiri din aceeași perioadă, în care Mann observă cu ironie fină lumea burgheziei și a aristocrației central-europene — saloane, baluri, uniforme și convenții sub care mocnesc patimi și dezamăgiri tăcute, așa cum se întrevede și în scena de bal citată chiar pe coperta ediției, cu ofițeri care își dispută ritmul unui vals ca și cum ar fi vorba de o chestiune de onoare.

Ediția Univers, 1993, apărută în seria dedicată prozei scurte a lui Mann, e o variantă compactă, potrivită pentru cei care vor să reciteasă sau să descopere pentru prima oară un autor esențial al modernismului european, într-o traducere românească deja consacrată.

Reper de lectură

Se potrivește cititorului care preferă proza densă, construită cu grijă pentru fiecare frază, și celor curioși să înțeleagă de ce „Moartea la Veneția” a rămas un reper al literaturii despre obsesie și frumusețe.

LINIŞTE! Vrem să ne aruncăm privirea într-un suflet. Oarecum în zbor, în trecere şi numai pe întinderea câtorva pagini, deoarece sîntem foarte ocupaţi. Venim din Florenţa' din timpuri vechi, iar acolo e vorba de nişte treburi hotărîtoare şi difiîncotro? La Curte² poate, cile. Iar dacă sînt duse la bun sfîrşit într-un castel regal - cine ştie? Lucruri stranii, cu sclipire mată sînt pe cale să fie aranjate... Anna, biata micuță baroană Anna, nu avem mult timp pentru tine!
Ritm în trei timpi, clinchet de pahare tumult, aburi, zumzăit şi paşi de dans: sîntem cunoscuţi, ni se ştie mica slăbiciune. Oare poposim cu tainică plăcere în locurile unde viaţa îşi celebrează sărbătorile ei simple din pricină că acolo durerea are ochii cei mai profunzi, cei mai plini de nostalgie?
- Cadetule³! strigă baronul Harry, căpitanul de cavalerie, făcînd să răsune toată sala, în vreme ce-şi întrerupea dansul. Continua să-şi ţină doamna încolăcită cu braţul drept şi-şi proptea mîna stîngă în şold. Acesta nu e vals, ci bătaie de clopot funebră, omule!
N-ai ritm în dumneata, doar înoţi şi pluteşti în neştire. Să cînte din nou sublocotenentul von Gelbsattel, ca să putem dansa cum se cuvine. Coboară de-acolo, cadetule! Şi dansează, dacă la aşa ceva te pricepi mai bine!
Cadetul se ridică, pocni din pinteni şi părăsi în tăcere podiumul, pentru a fi schimbat de sublocotenentul Gelbsattel, care începu numaidecît să lovească aprig clapele zăngănitorului şi zuruitorului pianoforte cu degetele răşchirate ale mîinilor lui mari şi albe.

THOMAS MANN

Paul Thomas Mann (n. 6 iunie 1875, Lübeck, Germania – d. 12 august 1955, Zürich, cantonul Zürich, Elveția) a fost un romancier și eseist german, unul dintre marii scriitori ai secolului al XX-lea, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1929 (argumentul principal fiind romanul Casa Buddenbrook).