MOARA CU NOROC. ILUSTRATII DE TRAIAN BRADEAN - IOAN SLAVICI

Name: MOARA CU NOROC. ILUSTRATII DE TRAIAN BRADEAN
SKU: 46559
Price: 43.99 RON
Availability: InStock
Author: IOAN SLAVICI

ISBN/COD:459IPTIMMO
Tip lectură: Nuvelă/Povestiri
Editura: FACLA
An apariție: 1974
Limba: romana
Nr. Pagini: 142
Tip copertă: Cartonată (Hardcover)
Dimensiuni carte:21.0 x26.0 x2.0

Distribuie

43,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+43,99lei)

Hanul de la Moara cu Noroc a rămas, de mai bine de un secol, locul unde literatura română a măsurat cât de departe poate ajunge lăcomia unui om altfel cumsecade.

Slavici construiește aici una dintre cele mai limpezi nuvele realiste din literatura noastră, o poveste despre Ghiță, cârciumarul care își mută familia la han crezând că își asigură un trai mai bun, și despre alunecarea lui treptată sub influența lui Lică Sămădăul. Nu e o dramă zgomotoasă, ci una care se strânge încet, prin gesturi mici și tăceri, până devine ireversibilă.

Ediția de față e cea apărută la Editura Facla, în 1974, cu ilustrații semnate de Traian Brădean, într-o copertă cartonată solidă, potrivită atât pentru citit, cât și pentru păstrat în bibliotecă. 142 de pagini, tipărite în limba română, într-un format care a rezistat frumos timpului.

Reper de lectură

Se potrivește celor care vor să recitească un clasic obligatoriu din liceu, de data asta fără presiunea temei, dar și celor care caută o ediție veche, cu ilustrații, pentru un raft de bibliotecă îngrijit.

IOAN SLAVICI

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, Imperiul Austriac – d. 17 august 1925, Panciu, Județul Putna, România) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu „un instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.
Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter.”
Dintre promotorii antisemitismului din România, Slavici a fost cea mai reprezentativă figură din Transilvania.