MOARA CU NOROC. BUDULEA TAICHII. POPA TANDA - IOAN SLAVICI

Name: MOARA CU NOROC. BUDULEA TAICHII. POPA TANDA
SKU: 179268
Price: 11.99 RON
Availability: InStock
Author: IOAN SLAVICI
ISBN: 9789735915797

ISBN/COD:978-973-591-579-7
Tip lectură: Nuvelă/Povestiri
Editura: GRAMAR
An apariție: 2008
Colecția: PAGINI ALESE
Limba: romana
Nr. Pagini: 175
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x1.0

Distribuie

11,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+11,99lei)

Puțini scriitori români au înțeles ca Slavici cât de repede se poate transforma un om cinstit într-un străin pentru sine, atunci când banul își face loc în sufletul lui.

Volumul de față adună trei dintre cele mai cunoscute nuvele ale lui Ioan Slavici, scrise cu acea limpezime aspră, ardelenească, prin care autorul descrie satul transilvănean de la finalul secolului al XIX-lea fără niciun strop de idilism. Moara cu noroc rămâne piesa centrală: povestea lui Ghiță, cârciumarul care, ademenit de câștigul ușor, alunecă treptat spre o lume în care lăcomia și frica devin mai puternice decât dragostea pentru soție și copii. E o nuvelă construită cu o tensiune psihologică rar întâlnită în proza românească a epocii, în care fiecare decizie a personajului îl apropie tot mai mult de propria pierzanie.

Budulea Taichii aduce în prim-plan un alt tip de destin frânt, marcat de sărăcie și de orgoliul rănit, în vreme ce Popa Tanda arată, cu umor și înțelepciune, cum poate un om să-și refacă viața și respectul comunității prin muncă stăruitoare, atunci când vorbele nu mai ajung.

Ediția de față, apărută la Editura Gramar, în colecția Pagini Alese (2008), are formatul discret și practic al cărților gândite pentru recitire, nu pentru raft decorativ.

Reper de lectură

Potrivită celor care vor să reciteze un clasic obligatoriu de liceu cu alți ochi, dar și cititorilor de proză scurtă care caută povești tăioase, fără digresiuni inutile.

Moara cu noroc este o nuvelă de Ioan Slavici, publicată în 1881 în volumul Novele din popor, care tratează consecințele pe care dorința de îmbogățire le are asupra destinului uman. Este considerată una dintre cele mai importante creații ale autorului, alături de Pădureanca și romanul Mara.

IOAN SLAVICI

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, Imperiul Austriac – d. 17 august 1925, Panciu, Județul Putna, România) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu „un instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.
Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter.”
Dintre promotorii antisemitismului din România, Slavici a fost cea mai reprezentativă figură din Transilvania.