Cartea "MARA" scrisa de IOAN SLAVICI

Name: MARA
SKU: 179457
Price: 5.99 RON
Availability: InStock
Author: IOAN SLAVICI

ISBN/COD:978-973-104-493
Tip lectură: Literatură clasică
Editura: CARTEX 2000
An apariție: 2013
Limba: romana
Nr. Pagini: 277
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x1.0

Distribuie

5,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+5,99lei)

Ardeleanca prinsă între datorie și dragoste, într-una din cele mai limpezi povești ale literaturii române.

Slavici construiește în Mara un sat transilvănean viu, cu precupeți, ucenici și socoteli mărunte, dar și cu patimi care nu țin cont de calcul. Văduva harnică și fiica ei, Persida, trăiesc între prudența câștigată din trudă și tentația unei iubiri care sfidează granițele de neam și credință dintre Persida și Națl.

Ediția de față, apărută la Cartex 2000 în 2013, are 277 de pagini și o copertă broșată simplă, potrivită pentru o lectură fără pretenții estetice, dar fidelă textului clasic pe care generații de elevi și cititori l-au parcurs la ore de literatură română.

Exemplarul din anticariat păstrează farmecul unei cărți citite și răscitite, așa cum se cuvine unui roman devenit reper al prozei realiste românești de la finalul secolului al XIX-lea.

Reper de lectură

Potrivită pentru cei care vor să recitească un clasic obligatoriu din liceu, dar și pentru cititorii curioși de proza realistă ardelenească.

IOAN SLAVICI

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, Imperiul Austriac – d. 17 august 1925, Panciu, Județul Putna, România) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu „un instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.
Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter.”
Dintre promotorii antisemitismului din România, Slavici a fost cea mai reprezentativă figură din Transilvania.