MANASTIREA SUCEVITA - MARIA ANA MUSICESCU

In complexul artistic pe care îl reprezintă mănăstirea Sucevița - arhitectură religioasă, monastică, de apărare și civilă, pictură, sculptură în piatră, la care se adaugă tezaurul de broderii, argintărie şi manuscrise care i-au fost dăruite de ctitori şi de urmaşii acestora sînt îmbinate armonios două epoci de artă: una care continuă marea tradiție a veacurilor XV şi XVI, cealaltă care deschide viitorul, indicindu-i citeva din trăsăturile caracteristice.
Tradiţie şi inovație fraternizează la Sucevița într-un limbaj artistic echilibrat, căci moştenirea epocii lui Ștefan cel Mare şi a veacului al XVI-lea nu este încă, sub aspect stilistic, secătuită, iar înnoirea nu este încă autoritar precizată ca la Dragomirna lui Anastasie Crimca, de pildă. De aceea, calificînd Sucevita drept «< testamentul artei moldoveneşti »>, istoricul de artă francez Paul Henry a lipsit acest monument de una din trăsă turile care-i definesc locul în evoluția artei moldoveneşti şi anume acela de deschizător de drumuri. Căci, la limita între două epoci de istorie a artei, Sucevita le cuprinde pe amândouă, după cum ctitorii ei, puternicii şi bogaţii boieri Movileşti, le trăiesc pe amândouă.
Oamenii trecutului Moldovei, de la Bogdan, Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, de la Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu şi pînă la aceşti tîrzii Movileşti, toţi şi-au ales pentru aşezarea ctitoriilor lor popasuri ocolite de dealuri şi păduri, între apă şi sat. Ca şi Voroneţul, Probota, Slatina şi încă altele, Sucevita e un popas al istoriei, un popas al artei, un popas în lumea trecutului Moldovei, trăind ca şi acum aproape patru veacuri, între aceleaşi zări împădurite, printre şi pentru aceiași oameni care secole de-a rîndul au luptat pentru libertatea neamului lor.
- Fie coborînd cărările repezi ale dealului împădurit care separă şi unește totodată Putna lui Ștefan cel Mare de Sucevița, fie venind pe drumul de sat dinspre Rădăuţii lui Bogdan, Sucevița, străjuită de dealuri, apare călătorului mai întîi ca o cetate medievală - cu ziduri înalte, turnuri şi metereze în lumea primitoare a satului Suceviţa.