MANAGEMENTUL PROIECTELOR. TEORIE SI CAZURI PRACTICE - DUMITRU OPREA

De multe lucruri a dus lipsă poporul român, dar nimic n-a avut efecte mai dăunătoare decât neglijarea conducerii prin proiecte. Nu ne propunem să facem inventarul vinovaților, ci să atenuăm o astfel de carență, în măsura în care vom reuşi să fim convingători şi utili, în acelaşi timp.
Îndemnul înaintaşului nostru, Emanoil Ioan Nechifor, din Pravila Comerțială, scrisă la Braşov, în 1837, precum că,,Vroesc ca şi Românii noştri să nu rămâie mai jos decât celelalte Nații" ne-a servit drept impuls inițial. De prea multe ori am auzit că nu s-au putut primi finanțări de ordinul sutelor de milioane pentru că n-am ştiut să fie convingători, ceea ce echivalează cu neputinţa scrierii unor programe sau proiecte.
Managementul proiectelor poate fi perceput ca o ştiinţă, ca o artă sau ca o tehnică, prin care se realizează un anumit scop. Cele şapte minuni ale lumii au la bază proiecte grandioase. Recent, la 35 km de Xi'An, oraşul cu cele mai multe edificii istorice ale Chinei, am văzut,,cea de-a opta minune a lumii", Armata de teracotă, descoperită în urmă cu aproape trei decenii. M-a uimit proiectul inițial, conceput acum 2200 de ani, pe vremea dinastiei Qin, dar am fost extaziat şi în fața proiectului contemporan, care pune în valoare cea mai mare descoperire arheologică a lumii din secolul XX.
La antipod, literatura citează un alt proiect imens, Barajul de la Asuan, una dintre cele mai neinspirate lucrări ale omenirii, cu multiple efecte dăunătoare asupra mediului şi chiar a unei civilizații vechi de milenii.
Iată doar câteva exemple intrate în istorie. În prezent, se spune că peste 50% din organizațiile lumii îşi desfăşoară activitatea doar pe bază de proiecte. Celelalte apelează la ele, dar într-un grad mai mic.
În noul mileniu, când societatea cunoaşterii va fi dominantă, tehnologiile informaționale, alăturate ştiinţei lucrului cu proiecte, vor conduce la progrese considerabile. Cu o astfel de convingere am structurat materialul de față, începând