ISTORIA FILOZOFIEI OCCIDENTALE VOL.1-2 - BERTRAND RUSSELL

BERTRAND RUSSELL

Bertrand Arthur William Russell (n. 18 mai 1872, Tryleg⁠(d), Tryleg Unedig⁠(d), Țara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 2 februarie 1970, Penrhyndeudraeth⁠(d), Țara Galilor, Regatul Unit) a fost un logician, filosof, matematician, istoric, eseist și critic social britanic În timpul vieții s-a declarat ca fiind liberal, socialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat niciunul dintre aceste lucruri. Cu toate că a locuit preponderent în Anglia, Russell s-a născut în Țara Galilor, țară în care a și murit, la vârsta de 97 de ani.
La începutul anilor 1900 Russel a condus revolta britanică împotriva idealismului. Este considerat ca fondatorul filosofiei analitice, alături de predecesorul său Gottlob Frege și protejatul său Ludwig Wittgenstein, și este văzut ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX. A fost co-autor (împreună cu A. N. Whitehead) la Principia Mathematica, o încercare de a găsi bazele matematicii în logică. Eseul său filosofic On Denoting este considerat o paradigma a filosofiei Lucrările sale au avut o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special filosofia limbajului, epistemologie și metafizică.
Russel a fost un proeminent activist antirăzboi; a militat pentru comerțul liber și antiimperialism. În timpul primului război mondial a fost arestat pentru acțiunile sale pacifiste, iar apoi a făcut campanie împotriva lui Adolf Hitler, a criticat totalitarismul lui Stalin, a atacat Statele Unite ale Americii pentru implicarea în războiul din Vietnam și a fost un susținător declarat al dezarmării nucleare.
În anul 1950, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Literatură, în recunoașterea lucrărilor sale semnificative, în care promovează umanitarismul și libertatea de conștiință.