ISTORIA DOGMEI - ADOLF VON HARNACK

Name: ISTORIA DOGMEI
SKU: 180906
Price: 35.00 RON
Availability: InStock
Author: ADOLF VON HARNACK
ISBN: 9786306550500

ISBN/COD:978-630-6550-50-0
Domeniu: Ortodoxie/Teologie creștină
Tip lectură: Religie/Spiritualitate
Editura: HERALD
An apariție: 2033
Colecția: SPIRITUALITATE CRESTINA
Limba: romana
Nr. Pagini: 442
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x3.0

Distribuie

35,00lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Foarte buna (35,00lei)

Ce înseamnă?

Aproape perfectă, fără defecte vizibile - pare aproape necitită.

Ghid complet de evaluare

O carte scrisă de omul care a pus, practic, bazele istoriei dogmei ca disciplină teologică de sine stătătoare.

Adolf von Harnack rămâne una dintre vocile cele mai influente ale teologiei protestante de la finalul secolului al XIX-lea, iar lucrarea de față e sinteza pentru care e citat și astăzi, chiar și de cei care nu-i împart premisele confesionale. Nu e o istorie narativă, ci o disecție riguroasă a modului în care credința primelor comunități creștine s-a transformat, treptat, în sistem doctrinar - de la mesajul apostolic direct, până la formulările conciliare și scolastica medievală.

Harnack urmărește acest proces cu instrumentele unui istoric, nu ale unui apologet: arată cum dogma s-a născut ca răspuns defensiv la erezii, dar și cum, în timp, gândirea filosofică greacă - gnosticismul, neoplatonismul, aristotelismul - a pătruns tot mai adânc în limbajul și structura credinței, ajungând să concureze cu experiența religioasă nemijlocită. E o teză care a provocat controverse serioase la vremea publicării și care încă dă de gândit oricui se întreabă unde se termină Evanghelia și unde începe teologia sistematică.

Ediția Herald, apărută în colecția Spiritualitate Creștină, pune la dispoziția cititorului român un text de referință, dens dar limpede structurat, indispensabil pentru înțelegerea felului în care s-a format vocabularul teologic pe care îl folosim și astăzi.

Reper de lectură

Potrivită pentru cei cu un interes serios pentru teologie și istoria ideilor - studenți la teologie, cercetători sau simpli cititori curioși cum a apărut, de fapt, "dogma" ca noțiune. Nu e o lectură ușoară de seară, ci una care cere atenție și răbdare.

În Istoria Dogmei, Adolf von Harnack analizează evoluţia
şi influența dogmelor creștine din perioada apostolică până
în primele secole ale creștinismului și, mai apoi, până în Evul
Mediu. El explorează modul în care diversele curente teologice
și istorice au contribuit la formarea și modelarea dogmelor şi
credințelor creştine.
Având o extraordinară capacitate de sinteză, autorul defi-
neşte conceptul de dogmă, analizează modul în care dogma a
fost inițial folosită de Biserică pentru a se apăra de erezii, dar și
modul în care crezul filosofic s-a substituit, cu timpul, vieții religioa-
se autentice. De asemenea, Harnack urmăreşte cu atenție contextul
istoric, cultural și filosofic în care aceste dogme au apărut și s-au
dezvoltat. El examinează influenţele filosofice precum gnosticis-
mul, neoplatonismul şi aristotelismul asupra dezvoltării dogme-
lor creştine, precum și dezbaterile și conflictele teologice care au
avut loc în cadrul Bisericii.

ADOLF VON HARNACK

Carl Gustav Adolf von Harnack (n. 7 mai 1851, Tartu, Gubernia Livonia, Imperiul Rus – d. 10 iunie 1930, Heidelberg, Republica de la Weimar) a fost un teolog luteran german baltic și un important istoric al Bisericii. A publicat numeroase lucrări religioase între 1873 și 1912, în care este uneori menționat ca Adolf Harnack. A fost înnobilat în 1914, când numelui său i-a fost adăugat particula „von”.
Harnack a urmărit influența filosofiei elenistice asupra scrierilor creștine timpurii și i-a îndemnat pe creștini să pună sub semnul întrebării autenticitatea doctrinelor apărute în Biserica creștină timpurie. A respins caracterul istoric al Evangheliei după Ioan în favoarea Evangheliilor sinoptice, a criticat Crezul apostolic și a susținut Evanghelia socială.
În secolul al XIX-lea, critica superioară a cunoscut o dezvoltare amplă în Germania, consacrând metoda istorico-critică drept standard academic pentru interpretarea Bibliei și înțelegerea lui Isus istoric. Opera lui Harnack se înscrie într-o reacție față de școala de la Tübingen și reprezintă o reevaluare a tradiției.
Pe lângă activitatea sa teologică, Harnack a fost un important organizator al cercetării științifice. A jucat un rol important în înființarea societății Kaiser-Wilhelm-Gesellschaft și a devenit primul președinte al acesteia.