INTERPRETARI MODERNE SI PROBLEME PE TEME LICEALE - COLECTIV

1. Psihologie
DIMENSIUNILE PSIHO-COGNITIVE ALE LIMBAJULUI
Limbajul trebuie privit ca fiind o expresie prin excelenţă a gîndirii logice.
Termenul de ,,limbaj" deţine mai multe sensuri, cel mal uzual fiind acela potrivit căruia el reprezintă un ansamblu de semne care reflectă stările noastre de conştiinţă (aria la cara ne referim include atît limbajul obişnuit, cît şi strigătele, gesturile, aspecte legate de fizionomie etc.).
Intr-o circulație restrînsă de înțelegere, el se constituie dintr-un complex de semne, prin intermediul lui oamenii avînd posibilitatea să comunice între ei.
De reţinut că, pe lîngă limbajul natural, se foloseşte ş limbajul artificial, făcîndu-se apel la o serie de semne nelingvistice (simbolica topografică, scrisul muzical, semnele matematice).
Limba, ca sistem de cuvinte gata structurat, filnţează ca o realitate obiectivă, independentă de indivizi, în configuraţia sa intrînd vocabularul şi regulile de îmbinare a cuvintelor.
Problema originii limbii şi limbajului este extrem de complicată, ţinînd de însăşi geneza gîndirii. Mai întîi vorbim, în acest sens, de un semnal şi de un semn. Semnalul este legat de formarea unui excitant condiționat, circulind sub forma tipetelor, strigătelor (de avertizare, de alarmă etc.). Semnul e însoțit de conştiinţa că el înlocuieşte altceva (ex. crestătura de pe råboj). Simbolul este un semn care seamănă într-o anumită privinţă cu obiectul desemnat (ex. steagul roşu simbolizează singele vărsat). La animale, vorbim numai de semnale, deşi unele cercetări au pus în evidență faptul că şi în cadrul regnului subuman se pot emite semne (,,limbaj instinctiv"), aşa cum este cazul albinelor, care, descoperind un teren melifer, se intorc la stup şi execută un anume dans, după caracterul acestuia celelalte albine dîndu-şi seama de distanța la care se află florile şi de natura acestora...