INGRID BERGMAN MA VIE - INGRID BERGMAN, ALAN BURGESS

ISBN/COD:2-213-00907-4
Editura: ARTHEME FAYARD
An apariție: 1980
Limba: romana
Nr. Pagini: 595
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:17.0 x24.0 x4.0

Distribuie

Disponibilitate:Stoc epuizat

Aceasta carte "INGRID BERGMAN MA VIE" scrisa de autorul(i) INGRID BERGMAN, ALAN BURGESS a fost publicata de editura ARTHEME FAYARD in anul 1980. Cartea este scrisa in limba romana si are 595 de pagini cu coperta tip Necartonată (Paperback). Cartea are urmatoarele dimensiuni 17.0 cm x 24.0 cm x 4.0 cm (Lungime x Latime x Inaltime)

INGRID BERGMAN

Ingrid Bergman (n. 29 august 1915, Stockholm, Suedia - d. 29 august 1982, Londra, Marea Britanie) a fost o actriță de film, de origine suedeză, laureată cu trei premii Oscar, laureată a triplei recunoașteri filmice numită Triple Crown of Acting, o categorie aparte pentru actorii și actrițele care sunt câștigători ai premiilor Oscar, Tony și Emmy.
Ingrid a fost crescută de către rude, rămânând orfană de mică. În 1933, urmează studiile la Școala Regală de Teatru Dramatic, primind după un an, roluri principale. Rolul ei din Intermezzo (1936), îi aduce invitația lui David O. Selznick de a juca la Hollywood, în rolul principal alături de Leslie Howard. Are mare succes pe Broadway (teatru), jucând într-o serie de filme clasice precum Casablanca, For Whom the Bell Tolls, Notorious și Joan of Arc. În 1937 se căsătorește cu medicul stomatolog Peter Lindstrom, de care divorțează în 1949, plecând cu regizorul italian Roberto Rossellini, în Europa. Aceștia se căsătoresc în 1950 și au trei copii. A fost criticată în SUA, fiind denunțată de Senat ca adeptă a amorului liber. Nu a avut prea mare succes cu filmele regizate de Rossellini: Stromboli (1949) și Europa '51 (1952). În 1957, se căsătorește cu producătorul de teatru Lars Schmidt, după anularea căsătoriei cu Rossellini. Rolul din Elena et les hommes (1956), îi aduce din nou succesul. Primește cel de-al doilea Oscar pentru rolul din Inn of the Sixth Happiness (1958), care redă viața lui Gladis Aylward. În 1974, primește al treilea Oscar pentru rolul din Murder on the Orient Express. Rolul unei pianiste din filmul Autumn Sonata (1978), îi aduce pentru a patra oară premiul Oscar. Moare în Londra, la vârsta de 67 de ani, după o luptă cu cancerul de opt ani.
A jucat în numeroase filme, între care cel mai cunoscut rămâne Casablanca (1942).