INFINIT SI INDEFINIT. NOTIUNEA DE LIMITA SI PRINCIPIILE CALCULULUI INFINITEZIMAL - RENE GUENON

Name: INFINIT SI INDEFINIT. NOTIUNEA DE LIMITA SI PRINCIPIILE CALCULULUI INFINITEZIMAL
SKU: 180597
Price: 34.99 RON
Availability: InStock
Author: RENE GUENON
ISBN: 9789731119748

ISBN/COD:978-973-111-974-8
Domeniu: Filosofia religiei/Metafizică
Tip lectură: Filosofie
Editura: HERALD
An apariție: 2022
Limba: romana
Nr. Pagini: 200
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x19.0 x1.0

Distribuie

34,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Foarte buna (34,99lei)

Ce înseamnă?

Aproape perfectă, fără defecte vizibile - pare aproape necitită.

Ghid complet de evaluare

O carte în care matematica devine pretext pentru o întrebare mult mai veche: ce se pierde atunci când o știință își uită originile sacre?

Publicată inițial în 1946, lucrarea are drept punct de plecare teza de studii postuniversitare a lui René Guénon în filosofia științei, în care autorul examinează cu minuțiozitate scrierile matematice ale lui Leibniz. Pretextul este calculul infinitezimal și noțiunea de limită, dar miza discuției se extinde mult dincolo de tehnica matematică: Guénon folosește acest teren pentru a opune științele sacre, întemeiate pe principii transcendente și menite să susțină contemplația, științelor profane moderne, orientate exclusiv spre aplicații practice și materiale.

Autorul nu contestă valoarea relativă a fizicii, chimiei sau astronomiei, nici utilitatea descrierilor raționale pe care acestea le propun. Ceea ce propune, în schimb, este o altă privire asupra lor - una care le raportează la o cauză transcendentă, așa cum se făcea în tradițiile pe care le studiază cu erudiție. Simbolismul matematic, prima sa preocupare universitară, ocupă un loc central în argumentație, mai ales prin ideea că Leibniz, având cunoștințe temeinice de scolastică, ar fi fost purtătorul unor transmisii venite din ultimele cercuri rozacruciene autentice.

Ediția Herald, 2022, readuce în românește un text dens, scris de unul dintre cei mai influenți autori ai curentului tradiționalist din secolul XX, într-o traducere care păstrează rigoarea și tonul polemic al originalului.

Reper de lectură

Se potrivește cititorilor deja familiarizați cu Guénon sau cu metafizica tradițională, dar și celor curioși să vadă cum poate fi citită matematica dincolo de manualul școlar, ca vestigiu al unei gândiri simbolice aproape uitate.

Această carte a fost publicată de René Guénon în 1946, având la bază teza sa de studii postuniversitare în filosofia științei, în care realizează o critică amănunțită asupra scrierilor matematice ale lui Leibniz. Folosind exemplul calculului infinitezimal, Guénon opune științele sacre, bazate pe principii transcendente care servesc drept suport pentru contemplare spirituală, științelor profane moderne, care sunt orientate doar către aplicații materiale.
Departe de a nega adevărul relativ al fenomenelor pe care le studiază ştiinţele profane (fizică, chimie, astronomie etc.) şi valoarea relativă a unei descrieri raționale a acestor fenomene, știința sacră le privește în dependență de cauza lor transcendentă.
Simbolismul matematic joacă un rol important în opera lui Guénon, matematica fiind primul său obiect de studii universitare.
Acesta l-a interesat pe Guénon în măsura în care se afla la tranziția dintre știința sacră și știința profană: după Guénon, Leibniz avea cunoștințe de scolastică şi ar fi primit transmisii de la ultimul rozacrucian autentic.
* ,,Este un fapt cert că matematicienii folosesc în notaţia lor simboluri al căror sens nu îl mai cunosc şi care sunt vestigii ale unor tradiţii uitate; şi ceea ce este mai grav nu este numai faptul că nu se întreabă care poate fi acest sens, dar chiar că par să nu vrea ca acestea să aibă unul."

RENE GUENON

René Guénon, pe numele complet René Jean-Marie-Joseph Guénon, (n. 15 noiembrie 1886, Blois, Centre-Val de Loire, Franța – d. 7 ianuarie 1951, Cairo, Regatul Egiptului) a fost un filosof, metafizician și un gânditor francez ce a adus contribuții importante în studiul mentalității tradiționale, metafizicii, ezoterismului, simbolismului și ritualurilor de inițiere. După ce a frecventat o bună perioadă școlile ocultiste din Franța, a decis în cele din urmă să se convertească la islam și să se mute definitiv în Egipt, luându-și numele de Abdul Wahid Yahya.