INDRUMATOR PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DE CALE FERATA - DAN CARANFIL, EMIL FLORIN HOPU, OCTAVIAN FLORIN HOPU

Transportul feroviar constituie, în ţara noastră, principalul mijloc de transport, cu toată regresia din ultimii ani.
Acest mijloc de transport, totuşi, se dezvoltă, prin dotarea ramurilor sale de activitate, cu cele mai moderne utilaje, instalaţii şi metodologii de lucru.
in modernizarea căii ferate, la nivelul cerințelor Uniunii Europene, un rol important îl are ramura de construcții, reparații şi întreținere de căi ferate, unde majoritatea lucrărilor se execută sub circulație cu sau fără închidere de linie.
istorie.
Prntru a înţelege mai bine rolul căilor ferate să facem o mică incursiune în Căile ferate au apărut la începutul secolului al XIX-lea şi s-au răspândit în aproape toate ţările lumii. Rețeaua căilor ferate mondiale măsoară aproape două milioane de kilometri. Încă din anul 1878 francezul E. Deharme în lucrarea sa „Les Merveilles de la locomotion" prezintă rolul şi importanţa căilor ferate astfel: Din toate descoperirile acestui secol (XIX) - care va figura, printre cele mai fecunde în producţii noi - nici una nu este mai importantă, prin apariţia ei, ca aceea a căilor ferate, considerabile prin rezultatele lor. Căile ferate sunt pentru produsele industriei umane, ceea ce caracterele tiparului sunt pentru gândire. Numele lui Stephenson şi al lui Seguin trebuie să fie înscrise alături de acela al lui Gutenberg".
Prevăzute cu roți cu buze la bandaje, vehiculele de cale ferată rulează şi sunt ghidate de două şine din oțel laminat profilat. Primul sistem de ghidare al roţilor, datează din antichitate şi consta în folosirea unor făgaşe (rigole) săpate în piatră, pe care rulau calele egiptene, greceşti şi apoi romane. Urme ale acestor fǎgaşe s-au descoperit în Grecia, pe şoseaua dintre Sparta şi Helos. Romanii denumeau aceste făgaşe ,,viae ferreae" anticipând viitoarea lor denumire. Un alt strămoş al şinelor de cale ferată, este calea cu făgaşe din lemn, apărute prin secolul al XVI-lea. În lucrarea sa,,Cosmographie universelle"( prima ediție a apărut la 17 martie 1550 la Basel) Sebastian Munster afirmă că şinele de lemn erau utilizate în minele Leberthal (Alsacia), încă din anul 1525 la această dată, vagonete şi şine de lemn erau utilizate în minele de aur de la Brad din Transilvania. Vagonetele de la Brad erau confecţionate în întregime din lemn, iar pentru ghidare, aveau dea lungul şinelor şanţuri de rulare. Schimbarea direcției se efectua prin macaze de lemn. Un exemplar din această construcție, un vagonet de lemn cu ecartamentul de 480 mm. provenit de la minele de aur, Ruda 12 Apostoli"
se află expus la Muzeul Comunicaţiilor din Berlin. În anul 1967 Muzeul Tehnicii Populare din Sibiu a realizat, după modelul şi releveul unei galerii din Roşia Montană, o galerie de mină, în care s-a reconstituit şi un asemenea vagonet.