IMAGINEA CELUILALT. NEGRI, EVREI, MUSULMANI SI TIGANI IN ARTA OCCIDENTALA IN ZORII EPOCII MODERNE 1453-1800 - VICTOR IERONIM STOICHITA

Name: IMAGINEA CELUILALT. NEGRI, EVREI, MUSULMANI SI TIGANI IN ARTA OCCIDENTALA IN ZORII EPOCII MODERNE 1453-1800
SKU: 181147
Price: 129.99 RON
Availability: InStock
Author: VICTOR IERONIM STOICHITA
ISBN: 9789735058692

ISBN/COD:978-973-50-5869-2
Domeniu: Istoria/Estetica artei
Tip lectură: Lucrare de specialitate/monografie
Editura: HUMANITAS
An apariție: 2017
Limba: romana
Nr. Pagini: 281
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x1.0

Distribuie

129,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (129,99lei)

Ce înseamnă?

Exemplar complet și îngrijit, cu uzura firească a unei cărți citite cu grijă.

Ghid complet de evaluare

Cum privește Europa pe cel pe care îl numește "altul" - și ce ne spune chiar acest gest de a-l privi?

Victor Ieronim Stoichiță, unul dintre cei mai respectați istorici ai artei de origine română, construiește în această lucrare o anchetă riguroasă asupra modului în care negrii, evreii, musulmanii și țiganii au fost reprezentați în arta occidentală între 1453 și 1800. Nu e o simplă trecere în revistă de tablouri și gravuri, ci o interogare asupra mecanismelor prin care Europa modernă și-a definit propria identitate construind, în paralel, figura Celuilalt - stranie, amenințătoare sau fascinantă, dar mereu necesară pentru a delimita ceea ce autorul numește "Același".

Pornind de la ideea că alteritatea nu e un dat, ci o construcție vizuală și culturală, Stoichiță urmărește felul în care aceste patru "figuri ale diferenței" au fost fixate într-o adevărată iconosferă a epocii, cu reguli, coduri și tensiuni proprii. Cartea a apărut la Humanitas în 2017, într-o ediție paperback de 281 de pagini, și rămâne un text de referință pentru cei interesați de istoria imaginarului european.

Exemplarul disponibil la anticariat-ursu.ro provine dintr-o colecție privată și este într-o stare bună, pretabilă atât pentru lectură, cât și pentru completarea unei biblioteci de specialitate.

Reper de lectură

O recomandare pentru cei interesați de istoria artei, studii culturale sau antropologie vizuală, dar și pentru orice cititor curios cum s-au format, de fapt, prejudecățile pe care le vedem încă la lucru astăzi.

Diferența există, alteritatea se construieşte. Iată primul postulat pe care se întemeiază această carte. Celălalt nu există în absența Aceluiaşi şi termenii sunt, evident, reversibili.
Scopul acestor pagini este de a aborda Întâlnirea aşa cum are ea loc sub semnul vizibilului. Ele se plasează în prelungirea unei cercetări asupra imaginarului, ale cărei mize se cuvine să le definim.
Evrei, țigani, negri, musulmani. Iată cele patru figuri ale alterității care vor face obiectul reflecției mele. E vorba, mai degrabă decât de o alegere liberă, de o necesitate impusă de formarea în zorii Timpurilor Moderne a ceea ce aş dori să desemnez ca „,,iconosfera diferenţei", iconosferă a cărei construcție are loc în strânsă relație cu prospecțiunile unei Europe în căutarea propriei sale identități. Toţi aceşti Ceilalți (,,interiori" sau „exteriori"), misterioși, amenințători, interzişi, fascinanți, suscită reacţii multiple, uneori negative, aproape întotdeauna amestecate: curiozitate, teamă, dorință, respingere... Dat fiind caracterul insolit al Celuilalt, locul său în iconosfera pe cale să se cristalizeze în conformitate cu reguli precise nu poate fi decât problematic. Nu mai puțin, în pofida dificultăților și reticențelor, „Diferitul" şi ,,Neasemănătorul" sfârşesc prin a accede la vizibilitate.
În ce fel? Întrebarea e desigur de ordin antropologic, dar istoricul imaginilor îi poate furniza câteva răspunsuri.
VICTOR IERONIM STOICHIȚĂ

VICTOR IERONIM STOICHITA

Victor Ieronim Stoichiță (n. 13 iunie 1949, București) este un critic și istoric de artă român.
Înainte să părăsească România, a făcut parte din Școala de la Păltiniș condusă de filozoful Constantin Noica, alături de Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, etc. A început studiile la Universitatea din București și după primul an reușește la concursul pentru o bursă în străinătate. A absolvit istoria artei, cu o teză de licență susținută la Roma și un doctorat de stat la Paris cu teza Le Prémoderne, Aspects poïétiques et intertextuels dans la peinture du XVIe et du XVIIe siècles. Apropiat al grupului de la Păltiniș și al lui Constantin Noica, Victor Ieronim Stoichița a fost între 1973-1981 asistent la Catedra de istoria și teoria artei la Academia de Arte Frumoase din București. A plecat apoi din România, inițial cu o bursă Humboldt.
A fost profesor invitat al unor prestigioase instituții academice, precum Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales Paris (2002) sau Harvard University (2004-2006). A fost asistent la Catedra de Istorie și Teoria Artei a Academiei de Arte Frumoase din București (1973–1981) și la Institutul de Istorie a Artei al Universității din München (1984–1990), profesor invitat la Sorbona (1987), Göttingen (1989–1990) și Frankfurt (1990). Intre 1991 si 2019 a fost titularul catedrei de artă modernă a Universității din Fribourg, Elveția. În februarie 2007 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arte din București, iar în iunie 2022 a primit același titlu de la Universitatea de vest din Timișoara. Universitatea Catolică din Louvain (Belgia) l-a onorat cu același titlu în anul 2011. Este membru al Academiei Europene si membru corespondent al Academiei Nationale a Italiei ("dei Lincei"), al Academiei Regale a Belgiei si al Academiei Poloneze. Este Cavaler al ordinului artelor și literelor al Republicii Franceze din anul 2014. Este membru în comitetele științifice, editoriale sau boardurile unor importante publicații de artă, estetică sau semiotică din Europa și SUA.
Operele sale au fost traduse în limbile germană, engleză, spaniolă, italiană, portugheză, poloneză, rusă, română, turcă, japoneză, coreeană și chineză.