IDEI FUNDAMENTALE - SIMON BOLIVAR

SIMON BOLIVAR

Simón José Antonio de la Santísima Trinidad Bolívar Palacios Ponte y Blanco (24 iulie 1783 – 17 decembrie 1830) a fost un ofițer militar și om de stat venezuelean care a condus la independență față de Imperiul Spaniol teritoriile care formează în prezent Bolivia, Columbia, Ecuador, Panama, Peru și Venezuela. Este cunoscut în mod popular drept El Libertador, „Eliberatorul” Americii.
Bolívar s-a născut la Caracas, în Căpitănia Generală a Venezuelei, într-o familie bogată de spanioli născuți în America de Sud (creoli), dar și-a pierdut ambii părinți în copilărie. A fost educat în străinătate și a locuit în Spania, așa cum era obișnuit pentru bărbații din familiile de clasă înaltă în vremea sa. Cât a locuit la Madrid, între 1800 și 1802, a fost inițiat în filosofia iluministă și s-a căsătorit cu María Teresa Rodríguez del Toro y Alaysa, care a murit în Venezuela de febră galbenă în 1803. Între 1803 și 1805, Bolívar a făcut un Grand Tour care s-a încheiat la Roma, unde a jurat să pună capăt stăpânirii spaniole în America. În 1807, Bolívar s-a întors în Venezuela și a promovat independența Venezuelei în rândul altor creoli bogați. Când războiul peninsular al lui Napoleon a slăbit autoritatea spaniolă, Bolívar a devenit un combatant și politician înflăcărat în războaiele de independență ale Americii spaniole.
Bolívar și-a început cariera militară în 1810, ca ofițer de miliție în Războiul de Independență al Venezuelei, luptând împotriva forțelor regaliste pentru prima și a doua republică venezueleană și pentru Provinciile Unite ale Noii Granade. După ce forțele spaniole au supus Noua Granadă în 1815, Bolívar a fost silit să plece în exil în Jamaica. În Haiti, Bolívar l-a cunoscut pe liderul revoluționar haitian Alexandre Pétion și s-a împrietenit cu el. După ce a promis că va abolii sclavia în America spaniolă, Bolívar a primit sprijin militar din partea lui Pétion și s-a întors în Venezuela. A întemeiat a treia republică în 1817 și a trecut Anzii pentru a elibera Noua Granadă în 1819. Bolívar și aliații săi i-au învins pe spanioli în Noua Granadă în 1819, în Venezuela și Panama în 1821, în Ecuador în 1822, în Peru în 1824 și în Bolivia în 1825. Venezuela, Noua Granadă, Ecuador și Panama au fost unite în Republica Columbia (Gran Columbia), Bolívar fiind președinte acolo, precum și în Peru și Bolivia.
În ultimii ani de viață, Bolívar a devenit tot mai dezamăgit de republicile sud-americane. A fost înlăturat pe rând din funcții, până când a demisionat din președinția Columbiei și a murit de tuberculoză în 1830. Moștenirea sa este diversă și de mare amploare în America Latină și dincolo de ea. Este considerat un erou și o emblemă națională și culturală în întreaga America Latină. Națiunile Bolivia și Venezuela (aceasta din urmă sub numele de Republica Bolivariană a Venezuelei) îi poartă numele, iar el a fost comemorat în întreaga lume prin artă publică, nume de străzi și în cultura populară.