GURA SATULUI. MOARA CU NOROC. PADUREANCA. COMOARA. VATRA PARASITA. LA RASCRUCI VOL.1-2 - IOAN SLAVICI

Name: GURA SATULUI. MOARA CU NOROC. PADUREANCA. COMOARA. VATRA PARASITA. LA RASCRUCI VOL.1-2
SKU: 104462
Price: 31.99 RON
Availability: InStock
Author: IOAN SLAVICI

ISBN/COD:50056CPCSGU
Tip lectură: Nuvelă/Povestiri
Editura: CARTEA ROMANEASCA
An apariție: 1984
Colecția: MARI SCRIITORI ROMANI
Limba: romana
Nr. Pagini: 636
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x4.0

Distribuie

31,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+31,99lei)

Buna (+32,99lei)

Buna (+42,99lei)

Un volum gros, cu miros de hârtie veche, în care satul ardelenesc al lui Slavici își arată toată asprimea și toată omenia.

Ediția de față, apărută la Cartea Românească în 1984, în colecția Mari Scriitori Români, adună laolaltă șase texte esențiale ale prozei lui Ioan Slavici: Gura satului, Moara cu noroc, Pădureanca, Comoara, Vatra părăsită și romanul La răscruci, în două volume legate într-un singur tom de 636 de pagini.

Cine a citit Moara cu noroc știe deja tensiunea aceea surdă dintre lăcomie și liniște, iar celelalte nuvele merg pe același fir: oameni simpli, prinși între datorie și patimă, într-o lume rurală zugrăvită fără înflorituri, cu o luciditate morală rar întâlnită în literatura română din acea vreme.

Cartea circulă cu semnele firești ale vechimii - o copertă necartonată, poate ușor uzată de ani, dar textul e complet și lizibil, exact așa cum a fost tipărit acum patru decenii.

Reper de lectură

Se potrivește cititorului care vrea să reciteasca un clasic pe hârtie adevărată, nu pe ecran, și celor care caută o ediție completă, cu tot ce a scris Slavici mai important, într-un singur volum solid.

IOAN SLAVICI

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, Imperiul Austriac – d. 17 august 1925, Panciu, Județul Putna, România) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu „un instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.
Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter.”
Dintre promotorii antisemitismului din România, Slavici a fost cea mai reprezentativă figură din Transilvania.