GEOLOGIE. MANUAL PENTRU CLASA A XI-A - DAN GRIGORESCU, NICOLAE ANASTASIU, MARIN SECLAMAN

Geologia este o ştiinţă a naturii care studiază Pământul ca întreg: originea, structura, compoziţia şi istoria sa (inclusiv dezvoltarea vieții în trecut), precum şi procesele şi fenomenele implicate în toate aceste aspecte. Geologia nu studiază compoziția actuală a învelişurilor Pământului: atmosfera, hidrosfera, biosfera, care fac obiectul geografiei şi respectiv al biologiei, dar dezbate aspectele lor din trecut, prin prisma propriilor informaţii şi a celor rezultate prin cercetarea directă din prezent.
Cea mai mare parte a activităților geologice se desfăşoară asupra păturii de suprafață a Pământului, crusta terestră, din a cărei grosime variabilă în diferite regiuni, dar nu mai mare de 60 km, doar primii 14 km au putut fi cercetați în mod direct prin tehnica actuală a forajelor.
Informații asupra structurii profunde a Pământului sunt datorate geofizicii, ştiinţă de graniță între geologie şi fizică, care a evidențiat o serie de discontinuități de natură fizică şi chimică ce ilustrează caracterul stratificat al adâncurilor planetei.
Geologia s-a dezvoltat în strânsă legătură cu necesitățile practice de cunoaştere şi valorificare a substanțelor minerale utile, preocupări empirice în acest scop existând de la începutul istoriei civilizațiilor, mai întîi prin folosirea silexului de către omul Paleoliticului, a argilei de către primii olari, avansând apoi în epoca metalelor prin lucrări de minerit pentru extragerea cuprului, fierului, a aurului şi argintului din zonele în care acestea se aflau aproape de suprafață.
Etapa empirică a geologiei legată de minerit a fost urmată de etapa cunoaşterii ştiinţifice a componenților Pământului (minerale, roci, fosile), a modului de aranjare a rocilor în structuri geologice, deschizând astfel posibilitatea unor căutări deliberate a resurselor interne ale Pământului. Această etapă s-a desfăşurat în secolele XVII şi XVIII când s-au conturat o serie de domenii distincte ale geologiei, ce conlucrează în crearea unei imagini complexe asupra alcătuirii Pământului: mineralogia (ştiinţa mineralelor), petrografia (ştiința rocilor), paleontologia (știința fosilelor), stratigrafia (arhitectura scoarţei terestre), domenii cu preocupări esențiale descriptive şi sistematice.
Pe măsura creşterii gradului de cunoaştere a „,componenților" geologici s-a dezvoltat interesul pentru descifrarea originii şi cauzelor ce au determinat formarea şi aranjamentul acestora.