GAZETA MATEMATICA 1991 NR.1-2, 3-4 (3 REVISTE) - MARCEL TENA

Name: GAZETA MATEMATICA 1991 NR.1-2, 3-4 (3 REVISTE)
SKU: 180935
Author: MARCEL TENA

ISBN/COD:0016-5443
Domeniu: Matematici aplicate/Informatică
Tip lectură: Revistă/Publicație periodică
Editura: SOCIETATEA DE STIINTE MATEMATICE
An apariție: 1991
Limba: romana
Nr. Pagini: 199
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:17.0 x24.0 x1.0

Distribuie

Disponibilitate:Stoc epuizat

Un fascicul dublu din Gazeta Matematică, acolo unde rigoarea și eseul filosofic se întâlnesc pe aceeași pagină.

Volumul reunește trei numere din 1991 (1-2 și 3-4) ale publicației Societății de Științe Matematice, într-un an în care revista își regăsea, după decembrie '89, tonul mai liber și mai deschis către reflecție. Alături de rubricile clasice, cu probleme, soluții și note metodice destinate elevilor și profesorilor de matematică, acest număr aduce un studiu introductiv semnat de Marcel Tena, dedicat conceptului de modelare.

Textul de deschidere nu e un simplu articol tehnic, ci o incursiune în felul în care omul a construit, de-a lungul istoriei, reprezentări ale realității - de la zeitățile antice, model neștiințific al forțelor naturii, până la modelarea științifică modernă, ca act deliberat de conștiință și cunoaștere. E o pagină de epistemologie aplicată matematicii, scrisă cu o claritate care merită citită și astăzi, dincolo de contextul strict didactic al revistei.

Exemplarul are 199 de pagini, cu textul obișnuit specific Gazetei din acea perioadă: probleme propuse și rezolvate, corespondență școlară, materiale pentru pregătirea olimpiadelor. Hârtia și tiparul păstrează amprenta anilor '90, dar starea generală face lectura confortabilă.

Reper de lectură

Se potrivește profesorilor de matematică nostalgici după Gazeta din anii de after-'89, colecționarilor de fascicule vechi și celor curioși să vadă cum se scria despre modelare și rigoare științifică într-o revistă gândită, în primul rând, pentru elevi.

I. Modelare şi model.
Modelarea este prin excelență metoda de cercetare a fenomenelor naturii, avînd o tradiţie ale cărei origini se confundă chiar cu începuturile cunoaşterii acestor fenomene. Desigur, la început omul n-a modelat fenomenele ce se petreceau în jurul său cu intenţia deliberată de a le înțelege, dar a fost silit să le modelze tocmai fiindcă îl covîrşeau prin complexitatea şi forţa lor, apoi a căutat să le dea semnificații modelatoare.
De fapt, ce înseamnă a modela? Înseamă în primul rînd a recunoaşte şi a alege anumite atribute ale unei părți din realitate, apoi a lăsa de-o parte altele şi, din atributele reținute, a construi în conştiinţă o schemă a acelei părți a realității considerate, schemă care constituie modelul acesteia, mai bine zis un model al acesteia.
Modelarea nu este în mod obligatoriu un act de cercetare ştiinţifică. Zeitățile prin care erau reprezentate forțele naturii şi principiile binelui şi răului, comerţul, războiul, ştiinţa, artele etc, sînt modele, desigur neștiințifice, reprezentări ale unor fenomene şi activități sociale. Modelarea ştiinţifică a început să se formeze cînd omul a reuşit să folosească unele dintre aceste fenomene şi să înțeleagă că ar putea să le stăpînească, dacă le-ar cunoaşte mai bine natura şi atributele, independent de intervenţii supranaturale. Acesta a fost un pas decisiv în modelare.
În orice caz, modelarea este un act de conştiinţă şi deci o manifestare a acesteia, care presupune un anumit stadiu de dezvoltare a conştiinţei umane, depăşind stadiile instinctuale, un act constructiv, al cărui rezultat este o schemă, o reprezentare concretă sau abstractă, semiconcretă sau semiabstractă.