GAZETA MATEMATICA 1964 SERIA A, NR.3-5, 12 (4 REVISTE) - VAL. BADIN SI COLAB.

GALILEO GALILEI (1564-1642)
acad. CAIUS IACOB Oamenii de știință din lumea întreagă sărbătoresc în cursul acestei luni împlinirea a patru sute de ani de la naşterea marelui învățat italian Galileo Galilei, unul dintre pionierii științei moderne și fondator, împreună cu Isaac Newton, al mecanicii.
La recentul Congres unional sovietic de mecanică de la Moscova (29/1-5/II 1964), care a reunit aproape 4000 de mecanicieni în şedinţa plenară de deschidere, acad. L. I. Sedov a făcut elogiul lui Galileo Galilei. De asemenea, în Italia, în țara noastră ca şi în numeroase alte ţări, vor avea loc ceremonii comemorative cu prilejul cuadricentenarului galilean.
Galilei a trăit într-o epocă de mari prefaceri ale societății omeneşti caracterizată prin slăbirea orînduirii feudale și formarea condițiilor de trecere la orînduirea capitalistă. În această epocă, de aprige lupte religioase în Franța, de consolidare a Reformei în Germania, de eliberare a Țărilor de jos de sub dominația spaniolă catolică, se va încetățeni în unele țări europene, dar nu și în Italia, libertatea conștiinței, ca urmare a luptelor pricinuite de reformele lui Luther și Calvin.
Dezvoltarea manufacturilor, lupta burgheziei în creştere împotrival puterii feudale, a inchiziției și opresiunii iezuiților, au creat condiții favorabile manifestării tendințelor antiscolastice în ştiinţă.
Știința oficială a epocii era fizica lui Aristotel şi cosmologia lui Ptolemeu. Pămîntul era considerat centrul universului. Materia era împărțită în materie cerească și materie sublunară sau pămîntească, și se considera că fiecare din ele ascultă de legi diferite. Materia cerească era considerată imuabilă, incoruptibilă și indestructibilă, în timp ce materia pămîntească nu avea aceste atribute. Mişcările corpurilor erau atribuite acțiunii unui motor, care le face să-şi caute locul natural.