FUNDAMENETELE MORALEI - ARTHUR SCHOPENHAUER

Name: FUNDAMENETELE MORALEI
SKU: 179345
Price: 13.99 RON
Availability: InStock
Author: ARTHUR SCHOPENHAUER
ISBN: 9789736364570

ISBN/COD:978-973-636-457-0
Domeniu: Etică/Bioetică
Tip lectură: Filosofie
Editura: ANTET
An apariție: 2002
Limba: romana
Nr. Pagini: 168
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x1.0

Distribuie

13,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Buna (+13,99lei)

Puțini filosofi au avut curajul să spună că mila, nu rațiunea rece, ține lumea morală în picioare - Schopenhauer e unul dintre ei.

Lucrarea de față este un eseu de etică scris în răspăr cu tradiția kantiană, acolo unde datoria și imperativul categoric cedează locul unei intuiții mult mai simple și mai tulburătoare: că omul acționează moral atunci când simte suferința celuilalt ca pe a sa. Schopenhauer construiește acest argument cu o luciditate tăioasă, tipică stilului său, respingând punct cu punct edificiul moral al lui Kant pentru a pune în loc compasiunea drept singurul temei autentic al faptei bune.

Textul are densitatea polemică a unui gânditor care nu ocolește confruntarea directă cu marile sisteme filosofice, dar rămâne accesibil oricui a citit deja câte ceva din Kant sau din istoria eticii moderne. Ediția Editurii Antet din 2002, un volum necartonat de 168 de pagini, e una dintre puținele apariții în limba română ale acestei lucrări mai puțin cunoscute publicului larg decât "Lumea ca voință și reprezentare".

Reper de lectură

Se potrivește cititorului care vrea să înțeleagă etica altfel decât prin datorie și regulă abstractă, precum și celui care caută un Schopenhauer mai puțin citat, dar la fel de incisiv.

ARTHUR SCHOPENHAUER

Arthur Schopenhauer (pronunția germană: ˈaʁtʊʁ ˈʃoːpn̩haʊ̯ɐ) (n. 22 februarie 1788, Gdańsk, Polonia-Lituania – d. 21 septembrie 1860, Frankfurt am Main, Confederația Germană) a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului „voinței” în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman. Este cel mai bine cunoscut pentru lucrarea sa din 1818 Lumea ca voință și reprezentare (extinsă în 1844), unde caracterizează lumea fenomenelor ca un produs al unei voințe metafizice oarbe și insațiabile. Construind la idealismul transcendental al lui Immanuel Kant, Schopenhauer a dezvoltat un sistem etic ateist, nonteist și metafizic, care respinge ideile contemporane ale idealismului german. A fost printre primii gânditori din filozofia occidentală care a împărtășit și a afirmat aspecte semnificative ale filozofiei asiatice, ca asceza și noțiunea de lume ca aspect. Opera sa a fost descrisă ca o manifestare exemplară a pesimismului filosofic.
Deși opera sa nu a reușit să obțină o atenție substanțială în timpul vieții sale, Schopenhauer a avut un impact postum în diferite discipline, inclusiv filozofie, literatură și știință. Scrierile sale despre estetică, morală și psihologie au influențat gânditorii și artiștii de-a lungul secolelor XIX și XX. Printre cei care au citat influența sa s-au numărat filosofii Friedrich Nietzsche, Ludwig Wittgenstein și Anthony Ludovici, oamenii de știință Erwin Schrödinger și Albert Einstein, psihanaliștii Sigmund Freud și Carl Gustav Jung, și scriitori ca Mihai Eminescu, Lev Tolstoi, Thomas Mann, George Bernard Shaw, Joaquim Maria Machado de Assis, Jorge Luis Borges, și Samuel Beckett.