FIII, PARINTII, NEPOTII - WILLI BREDEL

Name: FIII, PARINTII, NEPOTII
SKU: 132948
Author: WILLI BREDEL

ISBN/COD:30548CPCSFI
Editura: PENTRU LITERATURA UNIVERSALA
An apariție: 1963
Limba: romana
Nr. Pagini: 1389
Tip copertă: Necartonată (Paperback)
Dimensiuni carte:13.0 x20.0 x8.0

Distribuie

Disponibilitate:Stoc epuizat

Aceasta carte "FIII, PARINTII, NEPOTII" scrisa de autorul(i) WILLI BREDEL a fost publicata de editura PENTRU LITERATURA UNIVERSALA in anul 1963. Cartea este scrisa in limba romana si are 1389 de pagini cu coperta tip Necartonată (Paperback). Cartea are urmatoarele dimensiuni 13.0 cm x 20.0 cm x 8.0 cm (Lungime x Latime x Inaltime)

WILLI BREDEL

Willi Bredel (n. 2 mai 1901 - d. 27 octombrie 1964) a fost un scriitor german și președinte al Acadamiei de Arte din Berlin. Este considerat ca fiind unul dintre pionierii literaturii real-socialiste.
Fiul unui manufactor de țigări de foi, Bredel a fost mai întâi membru al Tineretului Socialist Muncitoresc și al Ligii Spartakiste înainte de a se înscrie în Partidul Comunist German în 1923. Participant al Revoltei din Hamburg din același an, a fost condamnat la doi ani închisoare, dar a fost amnistiat în 1925, după care a lucrat ca șofer de taxi, marinar și strungar. În paralel a scris reportaje pentru publicații de stânga. Ca redactor al ziarului Hamburger Volkszeitung a fost condamnat în 1930 din nou la doi ani închisoare, de data aceasta pentru „pregătire pentru înaltă trădare literară și de stat”
În martie 1933, după venirea la putere a naziștilor, a fost pus sub așa-numită „detenție protectivă”, dar a reușit să fugă în 1934 în Cehoslovacia, de unde a mers mai departe în URSS.
A luptat de partea forțelor sovietice în cel de al doilea război mondial.
În 1945 s-a reîntors în Germania cu grupul lui Walter Ulbricht și a preluat funcția de instructor politic al Comitetului Central al Partidului Comunist German din Mecklenburg - Pomerania Inferioară. Ulterior a fost delegat în landstag-ul din Mecklenbur, al Camerei Poporului (parlamentului național) și a lucrat ca redactor-șef la revistele literare „Heute und Morgen” (1947-1950) și „neue deutsche literatur” (1952-1956).
În 1950 a fost membru fondator al Academiei de Arte din Berlin, al cărei președinte a fost ales în 1962.