FAURIREA CIVILIZATIEI - V. GORDON CHILDE

V. GORDON CHILDE

Vere Gordon Childe (14 aprilie 1892 – 19 octombrie 1957) a fost un arheolog australian specializat în studiul preistoriei europene. Și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Regatul Unit, lucrând ca universitar la Universitatea din Edinburgh, apoi la Institutul de Arheologie din Londra. A scris douăzeci și șase de cărți de-a lungul carierei. La început un susținător timpuriu al arheologiei cultural-istorice, a devenit mai târziu primul exponent al arheologiei marxiste din lumea occidentală.

Născut la Sydney într-o familie de clasă mijlocie de emigranți englezi, Childe a studiat științele clasice la Universitatea din Sydney, apoi s-a mutat în Anglia pentru a studia arheologie clasică la Universitatea Oxford. Acolo a îmbrățișat mișcarea socialistă și a făcut campanie împotriva Primului Război Mondial, pe care îl considera un conflict purtat de imperialiști rivali în detrimentul clasei muncitoare din Europa. Întors în Australia în 1917, a fost împiedicat să lucreze în mediul academic din cauza activismului său socialist. A lucrat în schimb pentru Partidul Laburist, ca secretar personal al politicianului John Storey. Devenind critic față de laburiști, a scris o analiză a politicilor lor și s-a alăturat organizației muncitorești radicale Industrial Workers of the World. Emigrând la Londra în 1921, a devenit bibliotecar al Institutului Regal de Antropologie și a călătorit prin Europa pentru a-și continua cercetările asupra preistoriei continentului, publicându-și descoperirile în lucrări academice și în cărți. Astfel, a introdus în comunitatea arheologică britanică conceptul european continental de cultură arheologică, ideea că un ansamblu recurent de artefacte delimitează un grup cultural distinct.

Din 1927 până în 1946 a fost profesor de arheologie (catedra Abercromby) la Universitatea din Edinburgh, iar din 1947 până în 1957 director al Institutului de Arheologie din Londra. În această perioadă a coordonat săpăturile unor situri arheologice din Scoția și Irlanda de Nord, concentrându-se asupra societății neoliticului din Orkney prin săpăturile din așezarea Skara Brae și din mormintele cu camere Maeshowe și Quoyness. În aceste decenii a publicat prolific, realizând rapoarte de săpătură, articole de revistă și cărți. Împreună cu Stuart Piggott și Grahame Clark a co-fondat în 1934 Societatea Preistorică (The Prehistoric Society), devenind primul ei președinte. Rămas un socialist convins, a îmbrățișat marxismul și, respingând abordările cultural-istorice, a folosit idei marxiste, precum materialismul istoric, drept cadru interpretativ pentru datele arheologice. A devenit simpatizant al Uniunii Sovietice, pe care a vizitat-o de mai multe ori, deși a devenit sceptic față de politica externă sovietică după Revoluția din Ungaria din 1956. Convingerile sale au dus la interzicerea legală a intrării sale în Statele Unite, în ciuda invitațiilor repetate de a ține prelegeri acolo. După pensionare s-a întors în Munții Albaștri din Australia, unde s-a sinucis.

Unul dintre cei mai cunoscuți și mai citați arheologi ai secolului al XX-lea, Childe a devenit cunoscut drept „marele sintetizator” pentru munca sa de integrare a cercetărilor regionale într-o imagine mai amplă a preistoriei Orientului Apropiat și a Europei. A fost renumit și pentru accentul pus pe rolul dezvoltărilor tehnologice și economice revoluționare în societatea umană, precum Revoluția neolitică și Revoluția urbană, reflectând influența ideilor marxiste privind dezvoltarea societății. Deși multe dintre interpretările sale au fost între timp infirmate, el rămâne foarte respectat în rândul arheologilor.