ENCICLOPEDIA INTELEPCIUNII - A. BELSKI, E. GOLISTROM

ISBN/COD:978-5-91926-240-4
Domeniu: Filosofie antică/medievală
Tip lectură: Filosofie
Editura: ROOSSA
An apariție: 2013
Limba: romana
Nr. Pagini: 768
Tip copertă: Cartonată (Hardcover)
Dimensiuni carte:17.0 x27.0 x4.0

Distribuie

104,99lei
Disponibilitate:În Stoc

Comenzi telefonice: 0762700800
L-V: 8.00-16.00

Livrare in 24-72 ore	- 16.99 lei prin Curier rapid(Plata cu cardul)
	- GRATUIT peste 249 lei

Optiuni valabile

Starea cartii

Foarte buna (104,99lei)

Ce înseamnă?

Aproape perfectă, fără defecte vizibile - pare aproape necitită.

Ghid complet de evaluare

Binele străluceşte din depărtare ca vârfurile munților Himalaya, zice un vechi cugetător - iar această carte adună sute de asemenea fulgerări de gândire, strânse peste veacuri.

Volumul publicat de editura Roossa în 2013 este o compilație masivă, de 768 de pagini, de cugetări, maxime și învățături provenite din izvoarele vechi ale lumii - cu accent limpede pe înțelepciunea indiană antică, unde apar laolaltă referiri la Brahman, dharma și la firea omului pusă în balanță cu soarta ei. A. Belski și E. Golistrom au selectat și organizat un material impresionant prin densitate: fiecare pagină conține câte o cugetare scurtă, uneori doar un rând, alteori o strofă întreagă, despre bogăție și sărăcie, despre prostie și înțelepciune, despre mânie, iubire, prietenie și recunoștință.

Ce impresionează la o asemenea culegere nu e o singură idee centrală, ci varietatea tonurilor - unele maxime sunt tăioase și ironice ("o ceartă fără motiv - iată semnul prostiei"), altele au o blândețe aproape părintească ("copacul face umbră chiar şi tăietorului de lemne"). E genul de carte care nu se citește dintr-o suflare, ci se răsfoiește, se recitește, se subliniază.

Coperta cartonată și formatul generos fac din ea și un obiect potrivit pentru a fi ținut la vedere, nu doar citit o dată și pus pe raft.

Reper de lectură

Se potrivește celor care iubesc aforismele și cugetările condensate, dar și celor care vor un cadou cu substanță, nu doar frumos la vedere.

Cugetări ale lumii antice Pe săracii care visează la bogăție îi aşteaptă, în căutările lor, doar eşecul.
Tentația de îmbogățire este echivalentă cu cea de îmblânzire a unor elefanți sălbatici.
*Nebunul se consolează cu trecutul, prostul cu viitorul, înțeleptul cu prezentul.
❖O ceartă fără motiv - iată semnul prostiei.
*Binele străluceşte din depărtare ca vârfurile munților Himalaya. Răul nu se vede nici de aproape, la fel cum nu se văd săgețile slobozite noaptea.
*Cel nobil vorbeşte doar despre virtuțile aproapelui, chiar dacă aceluia îi lipsesc; cel josnic, doar despre defecte. Şi chiar dacă amândoi greşesc, primul merge în ceruri, iar al doilea în infern.
Avuțiile, chiar şi cele mai neînsemnate, sunt prețuite cu adevărat doar atunci când cel ce năzuieşte la fericire în viață le poate oferi: căci ceea ce este oferit se preschimbă în comoară, iar ceea ce este păstrat are parte doar de distrugere.
Bogăţia şi sănătatea constantă, prietenul şi nevasta cu vorbă dulce, fiul ascultător şi cunoaşterea folositoare - iată cele şase bucurii ale acestei lumi.
*Teme-te de pericol înainte de a-şi face el apariția; când pericolul deja există, nu te teme, înfruntă-l.
Nu te face Brahman nici părul încâlcit, nici neamul şi nici naşterea.
Brahman şi fericit eşti atunci când în tine sălăşluieşte adevărul şi dharma.
*Fii binevoitor cu oaspetele, chiar dacă acesta îți este duşman. Copacul face umbră chiar şi tăietorului de lemne.
Fii recunoscător lumii; să doreşti fiecăruia binele - iată ce e mai nobil şi mai scump decât orice binefacere; în plus, aceasta nu cere nicio cheltuială.
În caz de neputință, mânia e nemăsurată.
Eu sunt principalul, de-i vorba de dreptate, Şi dacă pe căi greşite-am apucat-o, Ce soartă va avea poporul meu, urmându-mă în ale sale fapte?
Prostul se gândeşte în copilărie doar la părinţi, în tinerețe doar la femeia sine însuşi.
la Binefăcătorul triumfăde două ori: pe lumea aceasta şi pe cealaltă.,,Eu sunt cel care am făcut binele!" se bucură el. Iar când atinge fericirea el triumfă.
❖ Inimii slăbite de iubire nu-i poți cere linişte şi fermitate.
6